Adoptiile internationale din Romania, sub lupa PE
Subiectul atât de delicat al adopţiilor copiilor români, cu o istorie complicată şi încă neelucidată în totalitate, subiect de filme documentare ce încă înduioşează inimi pretutindeni, a ajuns şi în Parlamentul European (PE). Comisia pentru petiții a PE (PETI) a avut de audiat un astfel de document, în care statul român este acuzat de nerespectarea prevederilor Uniunii Europene (UE) cu privire la drepturile copilului. Deşi PE a respins petiţia, pentru evitarea creerii unui precedent care s-ar putea dovedi extrem de periculos dat fiind subiectul atât de sensibil, PE a stabilit organizarea mai multor dezbateri privind protecția minorilor în UE.
Petiția (nr. 1120/2009) a fost înaintată de Marco Griffini în numele organizației “Amici dei Bambini” (“Prietenii copiilor”, n.r.) și are ca obiect “respectarea de către România a convențiilor internaționale referitoare la drepturile copilului”. Prin această petiție s-a solicitat redeschiderea adopțiilor internaționale, respectiv sancționarea României conform art. 7 din Tratatul UE. Petiția a fost susținută de președinta PETI, Erminia Mazzoni (PPE, “Il Popolo della Liberta” - partidul fostului premier italian Silvio Berlusconi). Petiționarul, prezent în dezbaterea din PETI, a criticat legislația română în materie de adopții, considerând că aceasta nu respectă Convenția ONU privind drepturile copilului și Convenția asupra protecției copilului și cooperării în materie de adopții internaționale (semnată la Haga în 1993). Reprezentantul “Amici dei Bambini” a cerut redeschiderea adopțiilor internaționale de către România în situația unor cazuri speciale (copii cu vârste peste 7 ani, cu probleme fizice sau care au frați și surori, după cum a spus el).
Punctul său de vedere a fost susţinut şi de Roelie Post, care s-a ocupat din 1999 până în 2006, la Delegația Comisiei Europene de la București, de dosarul copiilor din România. Post este o bună cunoscătoare a fenomenului adopțiilor internaționale, ea scriind de altfel și o carte pe această temă, se arată într-o postare pe Agerpres. Europarlamentarul român Victor Boștinaru (PSD), coordonatorul socialiștilor și democraților europeni (S&D) în PETI şi membru al Comisiei de petiții a PE, s-a pronunțat, argumentat, împotriva respectivei petiții, cerând închiderea acesteia de către Comisia PE, a informat, într-un comunicat de presă, delegația social-democrată română în Parlamentul European. În intervenția sa, europarlamentarul român s-a pronunțat ferm contra petiției organizației italiene “Amici dei Bambini”. El a subliniat că “nu trebuie uitat că, în perioada de preaderare, UE a fost cea care a solicitat României introducerea moratoriului, iar adoptarea acestuia a fost salutată atât de PE, cât și de Comisia Europeană (CE), în mai multe rânduri”. El a amintit că statisticile arată că România a “exportat”, numai în perioada 1997 - 2001, aproape 10.000 de copii. Drama copiilor astfel înstrăinaţi este cunoscută, în fapt, la nivel mondial.
După îndelungi deliberări, PETI s-a pronunțat în favoarea închiderii petiției adresate de asociația italiană “Amici dei Bambini”. Cu toate acestea, problema rămâne în atenţia comisiilor de specialitate ale PE şi CE, acest subiect fiind la fel de controversat şi în alte ţări, situate în special în sud estul Europei. Legătura mai profundă şi de mai lungă durată a României cu Italia a scos la iveală acest subiect şi astfel a captat atenţia specialiştilor europeni în drepturile copilulului. Astfel, pentru a răspunde preocupărilor petiționarilor în legătură cu situația copiilor din România şi pentru a evita crearea unui precedent care s-ar putea dovedi extrem de periculos dat fiind subiectul atât de sensibil, PE a stabilit organizarea mai multor dezbateri privind protecția minorilor în UE, se arată într-un comunicat din partea eurodeputatei franceze Pascale Gruny (UMP/PPE). Aceasta, pe atunci coordonatoare pe acest subiect a grupului PPE, a subliniat că UE nu are competența juridică pentru a se pronunța asupra practicilor privind adopțiile din România. Ea a arătat că, în principiu, nu se poate cere României să permită reluarea adopțiilor internaționale, în condițiile în care în trecut s-au constatat practici abuzive, precum traficul de copii sau traficul de organe.
“Adopțiile (internaționale) reprezintă un subiect foarte sensibil, deoarece se referă, înainte de orice, la viitorul copiilor. Este nevoie să consolidăm organizarea adopțiilor internaționale, însă într-un cadru reglementat și armonizat, pentru a se evita derivele și practicile ilegale. Este important să armonizăm mai bine adopțiile individuale, pentru a reduce insecuritatea juridică care face ca procedurile să fie atât de lungi și aleatorii”, a mai declarat Pascale Gruny.
