Cardurile biometrice, respinse unanim in Europa

September 12, 2015

 

Aţi auzit, cu siguranţă, despre proiectul cardurilor biometrice. Ele sunt o realitate chiar dacă, în România, spre exemplu, au devenit foarte rapid, subiect de glume sau, mai grav de discuţii serioase (“card” citit invers = “drac”, deci instrumentul cu care diavolul urma să subjuge planeta; codul conţine neapărat numărul aceleiaşi “fiare”, “666”, care induce, la nivel subconştient, ideea de sclav, etc.). Indiferent cine face glume, discută serios, este de acord sau nu cu respectiva idee a cardului biometric, unele ţări au încercat deja să îl implementeze. 

 

Unul dintre aceste state, care a luat-o înaintea tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene cu acest proiect este Marea Britanie. După ce factorii politic, economici, alături de reprezentanţi ai societăţii civile şi specialişti au analizat costurile şi implicaţiile, sau cel puţin aşa părea, Marea Britanie a implementat tehnologia, a emis cardurile respective, a înfiinţat un Registru Naţional de Identitate, a pus la dispoziţie întreaga reţea de resurse umane, imobiliare, tehnologice şi de IT necesare unui proiect de asemenea anvergură şi… l-a stopat. 

 

După toată cheltuiala şi dirijarea resurselor necesare, Guvernul de la Londra a lăsat toată Europa cu gura căscată şi a anunţat că durează 100 de zile pentru a desființa sistemul de emitere a cardurilor naționale de identitate, pe care tocmai îl pusese în funcţiune. Registrul Național de Identitate, o bază de date cuprinzând informațiile biometrice ale tuturor deținătorilor de carduri, a fost, de asemenea, distrus, cu ajutorul unei prime legi propusă spre aprobare Parlamentului britanic, de către noua coaliție de la guvernare.

 

Sistemul cardurilor de identitate a fost introdus de către fosta administrație laburistă, argumentul folosit la acel moment fiind lupta împotriva criminalității și a terorismului. “Sistemul păgubos, birocratic și neagreat al cardurilor de identitate reprezintă tot ceea ce a fost mai greșit cu guvernul în ultimii ani”, a declarat, în acest context, cel ce era pe atunci vicepremierul Marii Britanii, Nick Clegg, un politician britanic serios, lider al liberal-democraţilor din 2007 şi până în prezent şi membru al Parlamentului pentru Sheffield Hallam din 2005. “Prin luarea de măsuri rapide pentru desființarea acestuia, afirmăm clar că guvernul acesta nu dorește să sacrifice libertatea poporului de dragul unor proiecte-fetiș ale unor miniștri”, a mai comentat el.

 

Acest sistem al cardurilor de identitate ar fi urmat să coste guvernul de la Londra 5 miliarde lire sterline timp de zece anim cât ar fi durat implementarea. Cardul de identitate de 30 de lire sterline, care conține detalii personale, amprente și o fotografie, este parte a ceea ce a fost apreciat, la vremea respectivă, adică prin 2010, drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte biometrice din lume. Inițial, scopul era de a impune un asemenea card tuturor britanicilor, însă puternica opoziție a organizațiilor pentru apărarea drepturilor și libertăților civile, precum și costurile mari, au determinat guvernul laburist să anunțe că, de aceste carduri, vor beneficia doar cei care vor.

 

În campanie, atât conservatorii cât și liberal-democrații au promis alegătorilor că vor renunța la cardurile de identitate. Ajunse partenere la guvernare, cele două formațiuni au propus Parlamentului o lege prin care cardurile deja emise vor fi declarate nule. Potrivit Reuters, deținătorii acestora nu își vor putea primi banii înapoi.  

 

Şi dacă Marea Britanie s-a angajat în ceea ce părea a fi cel mai ambiţios proiect biometric din lume, după cum arătam mai sus, celelalte state, aproape toate, au stat în expectativă. Dacă ideea avea să funcţioneze, ar fi fost preluată cu mai mult aplomb. Adesea însă, în celelalte state, dacă opinia politică ar fi înclinat spre această idee, opoziţia din partea societăţii civile a fost imposibil de trecut cu vederea. Reacţii puternice au fost înregistrate în Spania, Italia şi Franţa. Statele nordice au fost ceva mai îngăduitoare cu acest proiect. Europa de Est, aproape inutil să menţionăm, s-a declarat a fi împotrivă. Principala idee care a stat şi stă la baza opoziţiei este lipsa de siguranţă pe care o oferă o bucată de plastic pe care să se afle toate datele personale ale unui cetăţean, în special în contextul fenomenului traficului de fiinţe umane, de informaţii, controlului din ce în ce mai sever exercitat de serviciile secrete asupra populaţiei şi pirateriei informatice.

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload