Intrarea lui Brancusi in patrimoniul UNESCO, refuzata prin lege!
O lege complicată, un stat slab pregătit pentru a pătrunde în cotloanele prăfuite ale legislaţiei şi pentru a o putea învinge cu propriile sale arme, o capodoperă căreia i s-a făcut o nedreptate şi un creator al lumii care, probabil, priveşte cu tristeţe prezentul, clătinând din cap a pagubă. Este vorba despre Ansamblul Brâncuşi din Târgu-Jiu, care a fost respins de Comitetul mondial UNESCO. Aşadar, nu, Ansamblul Brâncuşi nu se află în patrimoniul mondial UNESCO!
Ca orice cerere îndreptată către organismele europene, şi dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi din Târgu-Jiu pentru înscrierea în patrimoniul mondial UNESCO a trecut prin fircile caudine ale birocraţiei. Nu ştim cu exactitate ce s-a întâmplat, însă dosarul a fost respins de forurile europene, cu recomandarea ca documentele pentru nominalizare să fie completate şi redepuse. La o primă deducţie logică, s-ar părea că aceste documente nu au fost complete. Cum este oare posibil ca România, beneficiară a acestei capodopere, să nu reuşească să completeze un dosar?
Aşadar, cu ocazia celei de-a 39-a sesiuni a sa, care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 28 iunie - 8 iunie 2015, Comitetul mondial UNESCO a făcut o recomandare de neînscriere a dosarului de candidatură a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, o operă a sculptorului Constantin Brâncuşi, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional al Patrimoniului (INP). Potrivit INP, care a dorit cu ardoare să liniştească spiritele, „recomandarea de neînscriere dată de Comitetul mondial UNESCO nu este o procedură excepţională, ea fiind aplicată şi de alte state care au considerat că ar putea avea mai multe şanse pentru propunerile lor în sesiunile viitoare. Dacă nu s-ar fi luat decizia de a retrage dosarul, iar acesta ar fi fost respins, exista riscul ca opera lui Constantin Brâncuşi să nu fie inclusă niciodată pe lista patrimoniului mondial”, potrivit INP.
Şi este foarte posibil să se întâmple asta, dat fiind slaba cunoaştere a legislaţiei europene de către cetăţenii implicaţi în complicata – nu ne îndoim – birocraţie ce înconjoară acest demers. În conformitate cu regulamentele şi procedurile aferente sesiunilor Comitetului Patrimoniului Mondial cuprinse în Ghidul Operaţional privind implementarea Convenţiei UNESCO 1972, înainte de sesiunea Comitetului Patrimoniului Mondial, toate documentele de lucru, inclusiv proiectele sale de decizii se publică, astfel încât fiecare stat parte să îşi formuleze poziţiile. În documentele de lucru ale celei mai recente sesiuni a comitetului UNESCO, dosarul de candidatură propus de România a primit recomandarea de neînscriere, nu decizia de neincludere, subliniază INP.
După publicarea acestei recomandări şi urmare a unor consultări naţionale cu specialiştii care au lucrat efectiv la întocmirea dosarului, partea română a luat hotărârea de a retrage dosarul de nominalizare, decizia permiţând păstrarea şanselor unei revizuiri a dosarului, în vederea depunerii lui spre aprobare într-o sesiune viitoare.
În perioada imediat următoare, experţii naţionali în domeniu se consultă cu experţi UNESCO şi ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites), astfel încât dosarul să fie completat, revizuit şi redepus spre evaluare în cadrul unei noi sesiuni a Comitetului UNESCO. Oficialii INP sunt optimişti privind şansele dosarului, având în vedere că Declaraţia de valoare universală a Ansamblului Brâncuşi a fost acceptată de ICOMOS, potrivit aceluiaşi comunicat.
Cei care au transmis presei acest diplomatic comunicat sunt tot cei care au avut în grijă redactarea documentelor, alinierea lor la normele europene şi realizarea dosarului. Potrivit limbajului de lemn al aceluiaşi document, „toţi factorii de decizie implicaţi în procesul de elaborare şi transmitere a Dosarului de nominalizare îşi afirmă angajamentul de a colabora în vederea prezentării şi promovării Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la justa sa valoare universală excepţională”. Nu mai bine s-ar fi concentrat să le iasă de prima oară?, este o întrebare firească. Sperăm să le iasă din a doua încercare.
Din România, în prezent, pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (înscrisă în 1991), ansamblul de sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), Mănăstirea Horezu (1993), bisericile din nordul Moldovei (1993), cetăţile dacice de la Orăştie (1999), bisericile maramureşene din lemn (1999) şi centrul istoric al oraşului Sighişoara (1999). Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.
Potrivit INP, Ansamblul este o capodoperă, singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi. Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul „Căii Eroilor”, pe o distanţă de 1,5 km. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidră), aleea scaunelor - 24 scaune din piatră, pătrate (în forma de clepsidră), Poarta sărutului, un portal de mari dimensiuni din travertin (1937 – 1938) şi Coloana.
