Ce spun vocile politice ale Europei despre Rusia: demon sau nu?

August 31, 2015

 

Reacţiile ţărilor europene în ce priveşte Rusia şi diferitele ei acţiuni ieşite din convenţiile acceptate la nivelul Uniunii Europene sunt suspect de diverse. Dacă unii şefi de state sunt extrem de diplomaţi şi nu se exprimă în niciun fel, alţii combat cu vehemenţă „isprăvile” ruseşti, iar alţii încearcă o reconciliere cu marele vecin, indiferent de context. Ori, tocmai acest context nu poate fi trecut cu vederea: anexarea Crimeii, invadarea Ucrainei şi luptele aparent nesfârşite de acolo, distrugerea a sute de tone de alimente, arderea trandafirilor olandezi, ameninţările proferate către ţările care găzduiesc pe teritoriul lor scutul anti-rachetă etc.

 

În Ucraina va avea loc, potrivit lui Petro Poroşenko, preşedintele acestei ţări atât de greu încercate, o modificare a Constituţiei care vizează să pună capăt atât conflictului cu separatiştii proruşi din est, cât şi, a subliniat el, „agresiunii ruseşti”, relatează Reuters online. Şeful statului ucrainean a transmis acest mesaj la o ceremonie de ridicare a steagului, la Kiev, cu o zi înainte de marcarea Zilei Independenţei, îndemnându-i pe aliaţii din coaliţia sa să-şi depăşească dubiile şi să voteze în favoarea amendamentelor Legii fundamentale cu privire la acordarea unui statut special părţilor din estul Ucrainei aflate sub controlul insurgenţilor proruşi.

 

Concret, modificările propuse au creat disensiuni în cadrul coaliţiei prooccidentale şi o situaţie delicată. Este imposibil să se ştie în acest moment dacă Guvernul va putea aduna cele 226 de voturi necesare pentru adoptarea amendamentelor în a doua lectură. Mai mulţi aliaţi din cadrul coaliţiei sunt supuşi unor presiuni din partea unor grupări paramilitare care se opun amendării Constituţiei, pe care o denunţă drept o cedare în faţa separatiştilor, care au cucerit bucăţi importante din teritoriul ucrainean în estul ţării. Referindu-se la sângele vărsat în Donbas care pătează mâinile „agresorului rus”, Poroşenko a subliniat că adresează un îndemn direct „tuturor forţelor politice, în primul rând celor care fac parte din coaliţia parlamentară, să se unească acum pentru binele Ucrainei”.

 

Ideea de „descentralizare”, care să le ofere un cuvânt mai greu de spus regiunilor în administrarea afacerilor se află printre angajamentele pe care Kievul şi le-a asumat în februarie, în cadrul negocierilor de pace de la Minsk, în Belarus, la care au luat parte Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa şi care au condus la un armistiţiu. La o întâlnire de la Berlin, cu preşedintele francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel, Poroşenko a prezentat un rezumat cu măsurile pe care le-a luat pentru a onora înţelegerea de la Minsk - care prevede, între altele, organizarea unor alegeri locale în Donbas. 

 

În Ucraina au fost ucise aproape 7.000 de persoane, printre care foarte mulţi civili, după ce Rusia a anexat Crimeea în martie 2014. Deşi rebelii pro-ruşi şi forţele ucrainene au declarat că au retras cantităţi importante de armament greu din zona de conflict, potrivit înţelegerii de la Minsk, confruntări sângeroase au loc în continuare. 

 

Poroşenko a declarat, recent, că presiunea pe care Rusia şi separatiştii o exercită în prezent urmează să dureze zeci de ani de-acum înainte. Kievul şi guverne occidentale, care au impus sancţiuni Moscovei, afirmă că există dovezi de necontestat ale implicării Rusiei în rezistenţa separatiştilor. Moscova dezminte că le furnizează insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei oameni şi armament.

 

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, este şi el extrem de vocal la adresa Rusiei. El a reiterat solicitarea adresată Alianţei Nord-Atlantice în sensul consolidării prezenţei militare în estul Europei în contextul „tendinţelor imperialiste” ale Rusiei. „Forţele aliate trebuie să fie prezente la actualele frontiere ale NATO. Aceasta este propunerea mea, iar partenerii noştri trebuie să o ia în considerare. Avem nevoie de o prezenţă militară suplimentară în această parte a Europei”, a declarat Andrej Duda, care a adăugat că una dintre priorităţile mandatului său este construirea unor baze NATO permanente pe teritoriul său. „NATO trebuie să se adapteze situaţiei geopolitice actuale, marcată de amplificarea tendinţelor imperialiste ale Rusiei”, a spus Duda, potrivit postului CBC. Însă state occidentale precum Germania se opun ideii, de teamă să nu amplifice tensiunile cu Rusia.

 

Dacă am văzut până acum care este reacţia generală, o atitudine mai specială vine din Italia, unde premierul Matteo Renzi, a criticat atitudinea antirusă a unor ţări central şi est-europene admise în ultimii ani în UE, conform Corriere della Sera. „Nu cred într-o poziţie echidistantă a Italiei pe plan internaţional, cred în Italia ca fiind un mediator al dialogului”, a declarat el, adăugând că „este o greşeală să ne gândim la construirea unei Europe împotriva Rusiei, aşa cum vor să facă unele ţări admise recent în Uniunea Europeană”. Referirile premierului italian au ca obiect statele central şi est-europene devenite membre UE în ultimii ani şi care au poziţii antiruse în contextul tensiunilor generate de criza din Ucraina.

 

Ex foto: Premierul Italiei, Matteo Renzi: „Este o greşeală să ne gândim la construirea unei Europe împotriva Rusiei, aşa cum vor să facă unele ţări admise recent în Uniunea Europeană”

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive
Please reload