Cum sa ne pastram creierul sanatos si functional, indiferent de varsta
Cum reuşim să ne păstrăm creierul funcţional - căci la tinereţe nu mai putem spera – şi creativ pe termen lung? Potrivit specialiştilor, unul dintre secrete ar fi un regim alimentar sănătos, acesta putând deveni un factor extrem de important în buna funcţionare a creierului pe termen lung, inclusiv la bătrâneţe. Desigur, din această ecuaţie trebuie eliminată moştenirea genetică, pe care nu ne stă în putinţă să o controlăm. Ce ne stă însă în putinţă să controlăm sunt exerciţiile fizice, care ţin numai de puterea noastră de concentrare şi de disciplina pe care suntem în stare sau nu să ne-o impunem.
Aşadar, ştim cu siguranţă că nu există un elixir magic care să ţină departe boli precum Alzheimer sau alte forme de degenerare mintală, dar cu siguranţă regimul alimentar şi exerciţiile fizice pot contribui la menţinerea sănătăţii mintale pe termen lung, scăzând riscurile problemelor cognitive la bătrâneţe. Nu urmează să publicăm aici un meniu întreg, care să promită minuni imposibil de crezut, cu alimente costisitoare şi complicat de pronunţat, ci vă vom dezvălui care sunt principalii nutrienţi din alimentaţie care luptă alături de noi şi obiceiurile noastre pentru protecţia creierului.
Principalii nutrienţi benefici din alimentaţie
Flavonoizii sunt substanţe antioxidante, care se regăsesc în cantităţi mari în cacao, şi au efecte extrem de benefice asupra creierului. Potrivit concluziilor unoe cercetători americani, publicate într-un studiu efectuat anul trecut, o alimentaţie bogată în flavonoizi, cu alte cuvinte, un consum regulat de cacao şi ciocolată neagră, poate preveni degenerarea mintală deoarece aceste substanţe antioxidante au puternice efecte benefice asupra zonei hipocampică din creier, responsabilă de consolidarea informaţiilor şi trecerea lor din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată. În traducere liberă, această zonă cerebrală este responsabilă cu uitarea, un lucru care ni se întâmplă extrem de des, şi de aceea zona trebuie activată cât mai mult.
Toată lumea a auzit de acizii graşi Omega 3, prezenţi în cantităţi însemnate în carnea de peşte. Cele mai titrate, ca să zicem aşa, specii de peşte, bogate în Omega 3 sunt somonul şi tonul. Acizii graşi Omega 3 ajută la buna funcţionare a inimii şi oferă energie benefică creierului, îmbunătăţind funcţiile cognitive chiar şi la vârste înaintate, arată specialiştii. Pentru cine nu agrează peştele, trebuie să menţionăm faptul că acizi Omega 3 se găsesc, în cantităţi generoase, şi în alune de pădure, migdale, caju, muguri de pin şi în nuci. Consumul zilnic al unor astfel de semniţe şi nuci vă va îmbogăţi organismul nu doar cu acizi graşi Omega 3, ci şi cu vitamina E, precum şi alţi antioxidanţi care protejează celulele creierului şi, în general, ale sistemului vascular, luptând totodată şi împotriva colesterolului.
Şi dacă toată lumea a auzit de efectele benefice ale acizilor graşi Omega 3, puţini dintre noi ştiu că deficienţa de magneziu din organism poate acţiona ca factor favorizant al declinului mintal, pe măsură ce înaintăm în vârstă. Dovadă a acestei stări de fapt stau diferitele studii ştiinţifice, realizate de-a lungul mai multor decenii, care au arătat, cu rezultate cuantificabile, că, în majoritatea cazurilor de demenţă senilă şi nu numai, pacienţii prezentau o deficienţă semnificativă de magneziu în corp. Aşadar, un aport ridicat de magneziu protejează, în mod concret, creierul. Magneziul se găseşte în cantităţi suficiente unui consum mediu zilnic în spanac (o porţie), în seminţele de dovleac (5-6 seminţe), în migdale (5-6 seminţe), în fasolea neagră, în avocado (o bucată), în ciocolata neagră (o tabletă) şi în banane (un fruct). Desigur, din toate aceste alimente este bine să mâncaţi pe rând, unul pe zi, şi, măcar o dată pe săptămână să faceţi pauză. Specialiştii atrag atenţia că, deşi este bine ca magneziul să fie luat din sursă naturală, suplimentele medicamentoase pot fi folosite la cure, atunci când este nevoie de o concentraţie mai mare din această substanţă, pe termen scurt.
Potrivit aceluiaşi studiu, un alt antioxidant puternic cu efecte antiinflamatorii asupra organismului - antocianina – poate fi găsit în coacăze. Studiile de specialitate au aratăt ca antocianină are capacitatea de a menţine legăturile dintre neuroni, fapt care contribuie la o bună funcţionare a întregului creier. Mai mult, antocianina are şi efecte benefice în reglarea nivelului glicemiei din sânge, dar şi efecte antidepresive. Acest fenol luptă şi cu radicalii liberi din corpul uman şi poate fi găsit şi în cireşe, struguri negri, prune, rodii, căpşuni, banana, piersici, vinete, sparanghel, varză roşie, fasole neagră, ceapă roşie şi roşii.
Potrivit datelor Institutului Naţional Anti-îmbătrânire din SUA, alimentele verzi de tipul cruciferelor, printre care se numără broccoli, varza şi spanacul, prezintă efecte benefice asupra funcţiilor cognitive. De altfel, orice dietă bogată în alimente verzi, de la legume, verdeţuri şi fructe, mai cu seamă cea mediteraneană – care include şi peşte, şi ulei de măsline, protejează creierul de periculosul declin mintal ce ne afectează odată cu înaintarea în vârstă.
