Medicii romani si dimensiunea rece a strainatatii
Dacă pe vremuri, unul dintre fenomenele cele mai importante care marcau viaţa unei comunităţi era cel al transhumanţei (deplasarea sezonieră a ciobanilor cu turmele, pentru a asigura acestora hrana necesară), am ajuns, la aproape un mileniu distanţă de la practica obişnuită a acestui obicei, în aceeaşi situaţie. Din ce în ce mai mulţi români pleacă, temporar sau definitiv, să muncească peste graniţe. Împinşi de greutăţile din ţară, de traiul greu, de ofertele extrem de slabe de pe piaţa muncii, românii îşi găsesc de muncă peste hotare, îndurând, cu greu, dorul de cei rămaşi acasă, însă împăcându-se cu gândul că măcar le oferă acestora un trai decent.
Căci dacă românii îşi caută ceva de muncă, cu siguranţă îşi găsesc. Poate nu neapărat pe specializare, poate nu chiar ce şi-ar fi dorit însă, sub o formă sau alta, românii se adaptează şi fac faţă (majoritatea) cu brio, sarcinilor noi pe care şi le-au asumat. Există însă şi cazuri în care jobul îi caută pe români, şi atunci despărţirea de ţară de produce în termeni mai concreţi şi mai coerenţi din punct de vedere financiar (din fericire pentru oameni) şi, implicit, temporal (din păcate pentru ţară, “periodicul” se transformă adesea în permanent). Este cazul medicilor.
Se ştie deja că în România este un deficit acut de medici şi personal medical. Avem jumătate din câţi ne-ar trebui pentru ca spitalele să funcţioneze corect. Motivul pentru care ne aflăm într-o situaţie atât de atipică, dat fiind faptul că din ce în ce mai mulţi tineri se îndreaptă către medicină, iar şcoala românească de profil este, încă, una excelentă, este faptul că ne pleacă medicii şi asistentele medicale pe capete. Se formează în România, îşi fac practica în spitalele din ţară şi apoi, scârbiţi şi mult prea chinuiţi de condiţiile de aici, preferă să plece peste graniţă, pe salarii de 10 şi chiar 20 de ori mai mari, acolo unde li se recunosc meritele şi profesionalismul. Îi poate învinui cineva? Nu credem!
Dacă, potrivit statisticilor Colegiului Medicilor din România, până în 2013, peste 14.000 de medici plecaseră deja din ţară, în 2013, statistica a crescut cu aproximativ 3.000. Pentru anul 2014 nu există o cifră oficială, dar putem estima, optimist, încă pe atâta. Pentru 2015 însă, cifra este alarmantă. Numai în prima jumătate a anului, peste 2.000 de cadre medico-sanitare, dintre care 1.100 medici şi 1.057 asistenţi medicali, au ridicat certificatele de recunoaștere a pregătirii efectuate în România pe baza cărora pot să lucreze în spitale din alte țări din Uniunea Europeană, potrivit Ministerului Sănătăţii. „Este vorba despre certificatele necesare recunoaşterii titlurilor româneşti în profesia de medic, medic dentist, asistent medical generalist şi moaşă. În primele şase luni au fost eliberate 2.157 de certificate de acest fel, dintre care 1.100 au fost ridicate de către medici, iar 1.057 de asistenţi medicali”, a explicat Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. Oficialul crede însă că trendul este consecvent, înregistrându-se o constantă a numărului cererilor privind certificatele necesare recunoaşterii titlurilor româneşti.
Potrivit fostului preşedinte al Colegiului Medicilor din România, profesorul Vasile Astărăstoae, din 1989 şi până acum, au plecat să lucreze în alte țări 24.000 de medici. „Prin migraţia celor 24.000 de medici, din anul 1989 şi până acum, 18.000 fiiind de când am intrat în Uniunea Europeană, România a pierdut 3,5 miliarde de euro numai cu cheltuielile strict educaţionale - înţelegând aici şcoala primară, liceul, facultatea şi rezidenţiatul. Am ridicat problema asta inclusiv la comisarii europeni, cei doi pe care i-am prins pe mandatul meu, şi le-am spus că nu este normal ca o ţară să îţi rezolve problemele de sănătate, pentru că ei au situaţia aceasta cu privire la personalul calificat. În Franţa s-a greşit numerus clausus şi a apărut o problemă foarte mare şi îşi rezolvă problema tocmai luând de la cei săraci. Pleacă medici din Franţa în Anglia sau America, din America pleacă în Africa de Sud, de acolo pleacă în Emirate sau Australia, dar chestiunea că locul lor e acoperit de medici care pleacă cel mai mult din România şi apoi, pe locul al doilea, Bulgaria. Polonia a avut o astfel de problemă, dar a rezolvat-o în trei ani şi uitaţi-vă că migraţia medicilor polonezi e foarte redusă. Au luat măsuri inter-ministeriale în aşa fel încât acum Polonia are o migraţie normală de 1 - 1,5% din medici”, spunea Astărăstoae într-un interviu pentru Mediafax, de la sfârşitul lunii martie 2015.
Speranţe pentru remedierea situaţiei? Sănătatea este încă grav bolnavă în România şi, din păcate, boala nu ţine doar de remuneraţie.
