Cea mai spectaculoasa descoperire spatială a ultimilor ani!

August 14, 2015

 

S-ar părea că scenariile îndrăgitului serial Star Trek sunt pe cale să devină realitate. Sonda spaţială americană New Horizons a ajuns, în premieră, într-o misiune fără precedent, la cel mai îndepărtat corp ceresc explorat vreodată de oameni, planeta Pluto, şi a transmis pe Terra primele date ale explorării. „Întâlnirea” a fost considerată de specialişti principalul eveniment spaţial al anului 2015, potrivit site-ului NASA. 

 

Mai mult decât atât, cucerirea lui Pluto semnifică cucerirea ultimei regiuni neexplorate ale Sistemului Solar. „Părintele” lui Pluto s-a aflat şi el, post-mortem, la spectaculosul eveniment. O parte din cenuşa astronomului american Clyde Tombaugh, care a descoperit pe Pluto în 18 februarie 1930, s-a aflat la bordul sondei spaţiale, în onoarea acestuia.

 

„Pluto a avut primul ei vizitator”, a anunţat pe Twitter preşedintele american Barack Obama. „Mulţumim, NASA. Aceasta este o zi mare pentru descoperirile ştiinţifice şi pentru supremaţia americană”, a adăugat acesta. 

Sonda New Horizons a zburat 13 ore la mică distanţă de Pluto, cu o viteză de 49.000 de km/h în interiorul sistemului de corpuri cereşti alcătuit din planetă şi sateliţii săi. La ora programată, New Horizons a stabilit contactul radio cu cercetătorii de la Laboratorul de fizică aplicată din cadrul Universităţii John Hopkins din Baltimore. Pe orbita planetei, New Horizons a efectuat o serie de experimente ştiinţifice ce au vizat studierea atmosferei acesteia şi realizarea de fotografii pe timp de noapte, folosind doar lumina reflectată de Charon, cel mai mare dintre sateliţii săi naturali. Primul semnal radio transmis de New Horizons a avut nevoie de patru ore şi jumătate pentru a ajunge pe Terra, călătorind cu viteza luminii şi parcurgând distanţa de 4,88 miliarde de kilometri dintre Pluto şi planeta noastră.

 

Pluto este vie! De ce i-a surprins pe savanţi

 

O serie de imagini şi măsurători transmise de sondă i-a determinat deja pe savanţi să îşi schimbe părerea despre această planetă pitică. Considerată în trecut un corp ceresc îngheţat şi lipsit de viaţă, Pluto prezintă semne de activitate geologică, iar oamenii de ştiinţă au descoperit dovezi ale unor mişcări tectonice trecute sau prezente.

De asemenea, savanţii americani consideră că ninsori cu zăpadă de azot şi metan au loc pe Pluto, care parcurge o rotaţie completă în jurul Soarelui în 248 de ani, iar traiectoria sa este atât de neregulată încât produce modificări radicale de la un anotimp la altul. „Acum, Sistemul Solar se va deschide şi mai mult în faţa noastră, dezvăluind secretele îndepărtatului Pluto”, a declarat astrofizicianul britanic Stephen Hawking într-un mesaj difuzat de NASA TV. „Continuăm să explorăm pentru că suntem oameni şi vrem să cunoaştem cât mai multe lucruri. Sper că Pluto ne va ajuta în această călătorie a noastră”, a adăugat Stephen Hawking. Toate datele şi imaginile stocate de sonda vor ajunge pe Terra în 16 luni.

 

Potrivit specialiştilor, imaginile transmise în ultimele zile de sondă arată că Pluto are o culoare naturală brun-roşiatică, generată de molecule de hidrocarburi care se formează în urma interacţiunii metanului cu razele cosmice şi cu particulele solare din atmosferă.

Odată cu survolarea lui Pluto, New Horizons a completat misiunea de explorare a celor „nouă planete clasice” din Sistemul Solar. De la trecerea sondei Voyager 2 pe lângă Neptun la sfârşitul anilor 1980, nicio planetă (clasică, pitică) nu a fost explorată de la o distanţă atât de mică, aşa cum o face sonda New Horizons.

 

Misterul planetei pitice

 

Datele recente obţinute de specialişti indică faptul că Pluto are un diametru de 2.370 de kilometri, reprezentând 18,5% din cel al Pământului, iar satelitul său Charon are un diametru de 1.208 kilometri, 9,5% din cel al Terrei. Pluto se află în Centura Kuiper, o regiune de mini-planete şi alte corpuri îngheţate care orbitează Soarele dincolo de Neptun şi despre care se crede că sunt rămăşiţe ale procesului de formare a Sistemului Solar, în urmă cu 4,6 miliarde de ani. De la descoperirea ei, în 1930, de astronomul american Clyde William Tombaugh, Pluto a rămas un mister pentru savanţi, care se chinuie să explice de ce o planetă cu o rază de doar 1.190 de kilometri ar putea exista dincolo de lumile uriaşe ale planetelor Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun.

 

De ce nu mai este Pluto a noua planetă?

 

În 2006, Pluto şi-a pierdut titlul de a noua planetă a Sistemului Solar, fiind clasată în categoria „planetelor pitice”, deoarece nu a „curăţat” spaţiul cosmic din vecinătatea orbitei sale. De atunci, peste 1.000 de planete pitice au fost descoperite în Centura Kuiper. Centura Kuiper este o centură de materie, formată din asteroizi şi alte corpuri, situată în jurul Sistemului Solar, dar mult mai mare decât aceasta. Centura Kuiper a fost denumită după Gerard Peter Kuiper (1905 - 1973), un astronom olandezo-american care a prezis şi demonstrat existenţa acestei centuri de materie a Sistemului Solar.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive