Razboiul cu evaziunea fiscala
În fiecare an țara noastră pierde peste 25 de miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale, potrivit statisticilor. Economia subterană privează statul român de resurse financiare vitale ce ar putea fi folosite pentru plata pensiilor, salariilor bugetarilor, pentru funcționarea instituțiilor, dotarea spitalelor, renovarea școlilor, înzestrarea armatei, echiparea forțelor de ordine publică, și așa mai departe. Nu întâmplător, acest fenomen este considerat, ca și corupția, o amenințare la adresa siguranței naționale. Tocmai de aceea, numărul acțiunilor îndreptate împotriva rețelelor specializate în fraude economice a crescut constant în ultimii ani, 2015 nefăcând excepție. Aflăm despre tot mai multe dosare instrumentate de procurori și polițiști, ce vizează grupări care dezvoltă mecanisme tot mai sofisticate pentru a ocoli plata taxelor către buget, despre prejudicii uriașe, de ordinul zecilor de milioane de euro și despre scheme infracționale care fuseseră puse la punct și perfecționate în decursul anilor...
În anul 2014, dosarul "Mafia Cărnii" era detonat de autorități. Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism coordona atunci peste 100 de percheziții în Capitală și în 18 județe pentru anihilarea a două rețele formate din 80 de persoane suspectate că au importat carne din state ale Uniunii Europene (UE), pe care au vândut-o „la negru”. Prejudiciul - 15 milioane de euro! Oamenii legii mai arătau atunci că membrii rețelelor puseseră în circulație mărfuri alterate care au fost trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse ce au fost ulterior puse în vânzare pentru consum... Schema era simplă: indivizii racolau persoane fără posibilităţi materiale, care, în schimbul unor sume modice, erau de acord să fie înfiinţate societăţi comerciale pe numele lor. Ulterior, noii patroni erau convinşi să preia activele altor firme, care funcţionau pentru o scurtă perioadă, în medie două-trei luni. Anchetatorii susţin că acești agenți economici erau folosiți apoi la efectuarea tranzacţiilor fictive. Ancheta a pornit de la Serviciul Român de Informații.
Un alt exemplu notabil este cel al dosarului "Romprest", instrumentat tot de DIICOT, în anul 2015. Procurorii au derulat, la începutul lunii mai, 28 de percheziții ce vizau o rețea de evazioniști, despre care anchetatorii spun că era coordonată de cunoscutul om de afaceri Florian Walter, patronul "Romprest" și al echipei de fotbal U Cluj. Oamenii legii spun că gruparea ar fi înregistrat în contabilitatea Romprest diverse achiziții fictive de la societăți-fantomă, utilizate exclusiv pentru emiterea de facturi. În acest fel, baza impozabilă a companiei "Romprest" se reducea, iar banii livrați în conturile firmelor respective se întorceau la Walter, prin intermediari. Prejudiciu - 4,5 milioane de euro. Florian Walter a reușit să fugă din țară și nu a fost prins nici până la această oră de oamenii legii. Tot în luna mai, DIICOT pornea ofensiva într-un dosar în care administratorii grupului de firme "Alfredo" erau acuzați că au organizat circuite financiare fictive pentru a eluda plata taxelor către bugetul de stat. Prejudiciul provocat prin neachitarea impozitului pe profit și a TVA-ului - 12 milioane de euro.
2015 a fost și anul în care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a pornit o adevărată avalanșă de controale! Acțiunile în forță ale inspectorilor de la Antifraudă au suscitat atât comentarii pozitive cât și critici, existând voci care au criticat modul în care aceștia au efectuat verificările și sancțiunile dispuse. Au fost cazuri în care s-a suspendat activitatea unor firme pentru "găuri" în contabilitate de 2 sau 3 lei. pe de altă parte, presa internațională a lăudat ofensiva ANAF, spunând că Grecia sau alte state din regiune ar trebui să ia exemplu de la România. O statistică dată publicității arăta că, în primele trei luni ale acestui an, peste 16.000 de firme au fost controlate de Inspecția Fiscală din cadrul ANAF, fiind identificate impozite nedeclarate în valoare de peste un miliard de euro. „Avem obligații fiscale de plată stabilită suplimentar de circa 4,6 miliarde lei, în creștere cu 140% față de aceeași perioadă din 2014. De asemenea, valoarea prejudiciilor aferente sesizărilor penale transmise instituțiilor competente ale statului, în vederea continuării cercetărilor, este de 2,6 miliarde lei, în urcare cu 63,5% față de anul trecut. Nu în ultimul rând, măsurile asigurătorii instituite se ridică la 1,4 miliarde lei (plus 119% față de 2014)“, se arată într-un comunicat al ANAF.
