Handelsblatt: „Germania, acest urias neputincios”
Germanii pun tunurile pe... germani. Reacţiile Germaniei din istoria noastră recentă, în special cele privind evoluţia remarcabilă, nu în sensul bun, desigur, a Rusiei în ce priveşte relaţiile sale externe şi ameninţările directe pe care aceasta le proferează cu regularitate, lasă de dorit, spun jurnaliştii de la Handelsblatt. Aceştia sunt extrem de nemulţumiţi de atitudinea propriei lor ţări şi pun totul pe seama... istoriei. „Înfrângerea, militară, economică, dar mai ales morală, suferită de Germania în cel de-al doilea Război mondial au marcat puternic, din punct de vedere psihologic, populaţia ţării, cu urmări pe termen lung”, spun jurnaliştii.
Potrivit acestora, autorităţile germane se tem să-şi asume o responsabilite pe măsura puterii economice a statului, iar această atitudine face ca şi Statele Unite ale Americii să pună la îndoială capacitatea Berlinului de a juca rolul de partener de încredere al alianţei. Şi asta se simte din toată atitudinea de peste Ocean, chiar dacă, spun jurnaliştii, americanii nu-şi exprimă în mod deschis temerile. În ce priveşte cel mai arzător subiect al prezentului, relaţiile Uniunii Europene cu Rusia, „chiar dacă Angela Merkel se numără printre cei mai vehemenţi critici ai politicii agresive de expansiune a Kremlinului, de fiecare dată când se ajunge la fapte concrete, Berlinul se retrage în tăcere”, subliniază publicaţia, explicând: „Merkel a fost de acord cu instituirea de sancţiuni împotriva Rusiei, dar s-a opus planului de desfăşurare a armamentului greu în ţările baltice. A refuzat, de asemenea, elaborarea unei strategii NATO în eventualitatea unui atac al Rusiei asupra unei ţări membre a Alianţei Nord-Atlantice. Este timpul ca Germania să ia o hotărâre”.
Potrivit Handelsblatt, Berlinul are trei variante de acţiune, prima dintre ele subliniind evidenţa faptului că Germania nu poate să facă faţă presiunii din partea Moscovei fără ajutorul SUA. Rusia este o recunoscută putere nucleară, obsedată de modernizarea arsenalelor sale strategice şi a foţelor armate, un factor important de impact fiind presiunea psihologică ce derivă de aici. Potrivit Handelsblatt, o potenţială soluţie ar fi „adâncirea colaborării transatlantice şi acceptul Berlinului de a desfăşura un important contingent american, dar şi de rachete nucleare americane pe teritoriul Germaniei. Este însă greu de crezut că un asemenea scenariu va fi aprobat de populaţie, dar şi de întreg spectrul politic al ţării”.
În cea de-a doua variantă, Germania şi-ar putea dezvolta un potenţial militar propriu, ceea ce ar presupune o transformare esenţială a întregii mentalităţi bugetare germane, deoarece asta ar implica o „creştere substanţială a cheltuielilor de apărare naţională, dar şi revenirea la serviciul militar obligatoriu, împreună cu punerea la punct a unei arme nucleare proprii”. De asemenea, având însă în vedere pacifismul conducerii germane, sunt puţine şanse de a se întâmpla aşa. Mai mult decât atât, o asemenea abordare ar duce către ieşirea Germaniei din NATO, ceea ce ar însemna pierderea de către Germania a suveranităţii pe linie de politică externă, mai explică Handelsblatt.
Potrivit celei de-a treia variante, Germania va fi nevoită să se împace cu rolul ei de ţară-negociatoare. „În această situaţie, Berlinul va trebui să recunoască dominaţia Rusiei şi să continue să aprovizioneze pieţele ruse cu produse germane. Este o modalitate de a se pune la adăpost de orice ameninţare din partea Moscovei”, concluzionează Handelsblatt.
Cum s-a ajuns în această situaţie şi de ce jurnaliştii nemţi sunt atât de agresivi la adresa autorităţilor lor? N-am putea da un răspuns viabil la această întrebare, eventual doar cu multe speculaţii. Cert este însă că, în întâmpinarea criticii germane vin şi francezii, prin vocea economistului Thomas Piketty, care într-un interviu pentru publicaţia germană Zeit Online, a subliniat că Europa este pe cale să fie distrusă de conservatorii germani şi angajamentele lor privind politicile de austeritate. „Îmi e teamă că aceşti conservatori, în special cei din Germania, sunt pe cale să distrugă Europa şi ideea de Uniune Europeană, tocmai prin eşecul lor de a-şi aminti istoria”, a spus Piketty, subliniind că Germania este singura ţară care nu şi-a plătit niciodată datoriile externe. „Ce m-a frapat atunci când scriam este că Germania este cu adevărat chiar singurul exemplu de stat care nu şi-a plătit niciodată datoria externă”, a mai spus Piketty, arătând că germanilor le lipseşte legitimitatea de a da lecţii altora. Aceste declaraţii au fost făcute de Piketty în calitatea sa de director ştiinţific al Şcolii de Înalte Studii în Ştiinţele Sociale şi de profesor la Şcoala de Economie din Paris, precum şi de autor a numeroase studii de istorie şi teorie, pentru care a primit, în 2013, Premiul Yrjö Janhsson din partea Asociaţiei Economice Europene.
Ex foto: Economistul Thomas Piketty: „Îmi e teamă că aceşti conservatori, în special cei din Germania, sunt pe cale să distrugă Europa şi ideea de Uniune Europeană, tocmai prin eşecul lor de a-şi aminti istoria”
