Romania, element strategic de securitate la Marea Neagra
Criza din Ucraina a modificat radical perspectiva NATO asupra securității în regiunea Mării Negre. După ani în șir în care privirea Organizației Atlanticului de Nord a părut întoarsă exclusiv asupra Orientului Mijlociu, odată cu anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia a devenit limpede că nivelul de securitate în Europa de Est trebuie crescut. Summit-ul istoric din Țara Galilor, ce a avut loc în 2014, a marcat această nouă abordare a situației din Est, NATO alegând să transmită cu acest prilej un mesaj extrem de clar Rusiei: “Ne vom proteja membrii”. În acest sens, prezența maritimă, aeriană și terestră a NATO în Europa de Est a devenit mult mai vizibilă, una dintre prioritățile Alianței fiind aceea de a crea o forță de intervenție rapidă suficient de bine articulată pentru a putea respinge orice amenințare.
Comandament NATO la București
Deși cuvântul “baze” nu a fost folosit în mod oficial, una dintre concluziile summit-ului a fost că astfel de avanposturi sunt necesare în Europa de Est, pentru garantarea unui timp de reacție rapid în cazul unei agresiuni militare. În luna februarie a acestui an, Alianța a hotărât, după decizia politică luată în Țara Galilor, ca România să găzduiască un comandament de divizie al NATO la București și unul de proporții mai reduse la Mihail Kogălniceanu. Într-un astfel de context, importanța strategică a României crește enorm, așa că și așteptările pe care NATO le are de la țara noastră devin tot mai mari. Tocmai de aceea, investițiile în Apărare au devenit o prioritate.
Securitatea costă, așa că una dintre temele discutate în Țara Galilor a fost creșterea bugetului destinat Apărării de către țările membre. "Toate cele 28 de state NATO s-au angajat să-şi crească investiţiile în domeniul apărării şi să direcţioneze 2% din PIB pentru securitatea noastră colectivă”, spunea atunci președintele american, Barrack Obama. Un think-tank al European Leadership Network arăta, la începutul lui 2015, că România este unul dintre statele membre NATO care depun eforturi pentru a-și respecta promisiunea făcută în Țara Galilor. Alături de Polonia, Norvegia, Olanda, Lituania și Letonia, România a alocat mai mulți bani Apărării în 2015 (de la 1,4% la 1,7%), deși nu a atins pragul de 2% din PIB. Au existat, însă, și situații în care angajamentul luat în 2014 a fost încălcat. Potrivit studiului respectiv, Bulgaria și Ungaria, spre exemplu, au micșorat fondurile alocate în 2015 acestui domeniu. Estonia, pe de altă parte, a alocat 2% către Apărare, în vreme ce Franța a rămas la același nivel precum în anul 2014.
Mircea Dușa, ministrul Apărării, a declarat că bugetul MApN va crește anual, în așa fel încât în 2016 sau 2017, să se atingă pragul dorit, de 2%. Din fericire, în această direcție există consens și în zbuciumata clasă politică. Subiectul creșterii resurselor financiare alocate Apărării a fost dezbătut la începutul acestui an, la Palatul Cotroceni. Președintele Klaus Iohannis declara la acea dată că, în urma discuțiilor purtate, toate partidele și-au luat angajamentul de a susține acest obiectiv, indiferent de cine va guverna.
Înzestrare și infrastructură
În condițiile în care evenimentele care au zguduit Ucraina au ridicat întrebări numeroase legate de capacitatea statelor din zonă de a se apăra față de o eventuală agresiune militară, înzestrarea forțelor armate și creșterea capacității lor operaționale s-au transformat în priorități în cazul României. Unul dintre programele importante este pe cale să se încheie. Spre finalul lui 2016 vom avea în țară primele șase avioane F16, din totalul de 12 incluse în programul de înzestrare. “Șase din cele 12 aeronave pe care le achiziţionăm sunt modernizate şi piloţii noştri, inginerii şi tehnicienii pe care îi avem plecaţi în Portugalia se instruiesc deja pe aceste avioane. Piloţii au trecut de la prima etapă, de acomodare cu zborul, la acţiuni aer-sol. Un nou contingent va pleca în Portugalia. Urmează un alt stagiu de pregătire în SUA, iar spre sfârşitul anului 2016 vom avea în ţară şi primele avioane F-16”, a spus Duşa. Acesta a precizat că procesul de modernizare a Armatei Române va continua cu Forțele Navale, dar și cu Forțele Terestre. În plus, infrastructura militară din România este în curs de modernizare, datorită fondurilor alocate în acest sens de NATO. Printre altele este vorba despre aeroportul Feteşti, baza militară Mihai Kogălniceanu, poligonul Cincu, dar şi baza aeriană de la Câmpia Turzii.
