Criza din Ucraina izoleaza tot mai mult Rusia de Europa
Situația tensionată din Estul Europei se perpetuează, în pofida dialogurilor diplomatice purtate până acum, în ciuda sancțiunilor dispuse de Occident față de Rusia ori a avertismentelor voalate (sau mai puțin) transmise dintr-o parte în alta. NATO își sporește capacitățile militare din zonă, Rusia răspunde cu aceeași monedă.
NATO vorbește despre stabilitate și despre garanții de securitate pe care prezența sa în regiune le aduce, Rusia se încruntă la scutul antirachetă și, implicit, la noi. Anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova a transformat acest colț de lume într-o tablă de șah. În acest context teribil de volatil, la finele lunii iunie, ministrul ucrainean al Apărării făcea o declarație extrem de tăioasă, acuzând Rusia că are în plan nici mai mult nici mai puțin decât preluarea controlului total asupra țării... Acesta denunța o intensificare a atacurilor separatiștilor pro-ruși din estul țării, în ciuda unui armistițiu care se pare că nu are absolut nicio valoare... “Există în continuare o ameninţare pentru că grupările militare (separatiste) şi trupele ruse continuă să-şi consolideze forţele, aducând echipamente suplimentare şi muniţie şi bineînţeles că planurile lor nu sunt paşnice. (...) Nu trebuie să fim naivi şi să credem că Putin a renunţat la planurile sale de a cuceri Ucraina, de a destabiliza situaţia în Ucraina. El doar îşi schimbă tactica şi strategiile, dar scopul său rămâne acelaşi: să cucerească Ucraina”, declara la acea dată Stepan Poltorak. De precizat că acuzațiile sale dure veneau în contextul vizitei ministrului canadian al Apărării. Poltorak a mai declarat că separatiştii au lansat 5.000 de bombardamente asupra unor obiective ale forţelor ucrainene de la semnarea armistiţiului la Minsk, în februarie.
Izolarea Rusiei atinge noi cote
Iar fricțiunile dintre colosul din Est și Occident continuă să se adâncească... Miercuri, izolarea Rusiei în Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a cunoscut o nouă piatră de hotar. Și asta după ce Adunarea Parlamentară a OSCE a condamnat “agresiunea Federației Ruse contra Ucrainei”. “Adunarea Parlamentară a OSCE condamnă agresiunea unilaterală și nejustificată a Federației Ruse contra suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei și continuarea încălcărilor clare, grosolane și constante ale principiilor Acordurilor de la Helsinki”, arată rezoluția AP OSCE, adoptată cu 96 de voturi pentru, șapte împotrivă și 32 de abțineri. În aceeași zi, Rusia a anunțat că nu va trimite reprezentanți la sesiunea AP OSCE, explicând că a luat această decizie ca pe o formă de protest împotriva refuzului Finlandei de a elibera viză de ședere pentru șase membri ai delegației sale, printre care se numără și președintele Dumei de Stat, Serghei Narâșkin. Șoc și groază, Elveția s-a abținut de la vot... Nici Franța nu și-a dat girul pentru rezoluție, motivând că Rusia nu și-a putut apăra poziția în cadrul sesiunii.
Acuzaţii
Așa cum se întâmplă întotdeauna, acuzațiile curg din ambele părți implicate în conflict. De curând, Serghei Şamberin, adjunctul ministrului Apărării din republica separatistă ucraineană Doneţk, a învinuit forțele ucrainene că ar fi utilizat bombe chimice bombardând satul Semenovka din Donbas. “În unele cazuri, când aceste bombe chimice au fost lansate spre obiectivele noastre, au ars asfaltul şi au format gropi de 1,5 metri adâncime (...). De asemenea, numeroase persoane au fost otrăvite”, a explicat Șamberin. O altă afirmație gravă a fost formulată la adresa armatei ucrainene de către ministrul rus de Externe care spunea că Moscova manifestă îngrijorare în legătură cu folosirea bombelor incendiare în regiunea în care au loc ciocnirile. O eventuală detensionare a crizei pare să se îndepărteze cu fiecare zi care trece. Iar numărul victimelor continuă să crească... Estimările Organizației Națiunilor Unite arată că cel puțin 6.500 de oameni și-au pierdut viețile în conflictul armat din estul Ucrainei de la începutul anului și până acum...
