Tratatul fundamental al NATO, rescris din cauza Rusiei?

July 14, 2015

 

Conflictul iniţiat de Rusia în Ucraina, asimilarea Crimeei, întreruperea furnizării de gaze naturale sau alimentarea cu produse şi armament a separatiştilor pro-ruşi din Ucraina au dat naştere unei metamorfoze fundamentale a strategiei de securitate a Europei. Potrivit Reuters, NATO se pregăteşte pentru o criză de lungă durată cu Rusia, renunţând la speranţa unei relaţii constructive cu Moscova şi luând în considerare o schimbare oficială a doctrinei Alianţei. Dacă unele state NATO, dornice să evite un nou Război Rece sau să fie atrase într-o cursă a înarmării costisitoare, au sperat că tensiunea cauzată de anexarea Crimeei de către Rusia anul trecut se va încheia rapid, ca şi în cazul războiului ruso-georgian din 2008, oficialii NATO au realizat, ţinând cont de comportamentul actual al Rusiei, că acest lucru nu se va întâmpla.

 

Astfel, relaţiile cu Rusia sunt „îngheţate”, o postură pe care marea putere pare că o preferă, în special din postura din care pare că dictează noile direcţii pe care trebuie să le abordeze Uniunea Europeană. Această durată a „perioadei reci”, al cărei sfârşit nu-l poate prevedea nimeni şi care, tocmai de aceea reprezintă o problemă în sine, ar putea presupune o schimbare oficială în doctrina Alianţei. De ce a apărut necesitatea modificării documentului strategic fundamental al NATO? Una dintre explicaţii este aceea că, în momentul redactării, nimeni nu a luat în considerare o escaladare atât de abruptă a concflictului cu Rusia şi o poziţionare atât de evidentă a Rusiei pe baricada separată de Uniunea Europeană, ci dimpotrivă, se spera că o colaborare cu marea putere este posibilă. Aşadar, documentul strategic afirmă că o „cooperare NATO-Rusia este de o importanţă strategică şi că „pericolul unui atac convenţional asupra teritoriului NATO este redus” (Tratatul de la Lisabona, 2010).

 

Potrivit ambasadorului SUA la NATO, Douglas Lute, „o parte din limbajul (din document) referitor la Rusia ca partener strategic al Alianţei este cu siguranţă pus sub semnul întrebării de comportamentul Rusiei". Acesta a declarat însă că nu a fost luată nicio decizie privind revizuirea textului. Personalul NATO lucrează însă în prezent la planuri mai detaliate pentru diferite scenarii secrete, iar un război în Europa nu mai este considerat în totalitate exclus. În timp ce în ultimii ani NATO a putut alege dacă se implică în conflicte precum cele din Afganistan sau Libia, în viitor „ar putea fi nevoită să răspundă la o provocare existenţială”, a declarat un diplomat NATO.

Această provocare existenţială stă tocmai în însăşi ideea tratatului findator al Alianţei, care prevede că „statele membre sunt obligate să trateze un atac asupra unui partener drept un atac asupra întregului bloc”. Şi ministrul lituanian al Apărării, Juozas Olekas, crede că trebuie luată în considerare rescrierea tratatului, în contextul necesităţii adaptării NATO la un nou mediu de securitate. „Astăzi, Rusia este o ameninţare pentru noi”, a declarat el pentru Reuters cu ocazia unei reuniuni NATO de luna trecută, adăugând că Alianţa nu a exclus o posibilă cooperare pe viitor, dar că Rusia trebuie să respecte legislaţia internaţională. Reamintim că Lituania este una dintre cele trei ţări baltice unde trăiesc importante minorităţi ruse. Statele baltice şi-au declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în 1990 sau 1991 şi au aderat la NATO în 2004. În urma declaraţiilor deosebit de transparente ale Rusiei, potrivit cărora independenţa nu ar fi fost câştigată şi afirmată legal (?!), cele trei state baltice se simt deosebit de ameninţate. În acest context, diplomatul NATO citat mai sus a apreciat că tensiunile cu Rusia vor continua pentru că supravieţuirea preşedintelui Vladimir Putin la putere „este legată de confruntarea permanentă cu Occidentul”.

 

Există însă şi voci contra schimbării, cum ar fi cea a Germaniei, mai spune diplomatul NATO. Potrivit acestuia, Germania ezită să schimbe documentul strategic acum, în special pentru că ar fi nevoie de o muncă de un an şi parţial pentru că nu vor să înfurie Rusia închizând uşa cooperării sau să submineze acordul de încetare a focului din Ucraina. De asemenea, diplomaţii se tem că rescrierea documentului fundamental ar putea deschide o adevărată „cutie a Pandorei”, unii aliaţi din sud, care cred că Alianţa se concentrează prea mult pe provocările din est, dorind o atenţie mai mare pe noile ameninţări dinspre sud, precum gruparea Stat Islamic din Siria şi Irak.

Şi dacă în cadrul NATO discuţiile par a dura la nesfârşit, un compromis fiind de dorit - modificării strategiei ar putea demara la summitul din Varşovia, în iulie 2016 – în Rusia lucrurile se mişcă mult mai repede, cu viteza... deciziei. Concret, în decembrie, Vladimir Putin a semnat o nouă doctrină militară, în care extinderea NATO se află printre riscurile externe. 

În concluzie, dacă în NATO se discută, în Rusia se acţionează!

 

Ex foto: Ministrul lituanian al Apărării, Juozas Olekas: „Astăzi, Rusia este o ameninţare pentru noi”

 

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive