Romanii din Moldova vor unirea: „Domnule presedinte Iohannis, primiti-ne acasa!”
1940 este un an sumbru pentru România. În urma unei înțelegeri între Hitler și Stalin, stabilită inițial în 23 august 1939, România pierde Basarabia. Peste jumatate de secol, Basarabia a fost teritoriu rusesc. Şi a rămas așa până la începutul anilor '90, când şi-a recâştigat independenţa, devenind Republica Moldova. Dacă până acum, subiectul a fost tratat doar la nivel declarativ sau prin intermediul câtorva comunicate de presă semnate de diferitele organizaţii nonguvernamentale, duminică, 5 iunie, zeci de mii de români de pe ambele maluri ale Prutului au participat la Marea Adunare Naţională, unde au cerut unirea României cu R. Moldova. Manifestanţii au plecat apoi, pe jos, în Marşul lui Ştefan cel Mare, spre Bucureşti, pe traseul Chişinău-Străşeni-Lozova-Călăraşi-Corneşti-Ungheni. Trecerea Prutului este planificată pentru sâmbătă, 11 iulie, într-o refacere la scară mare a podurilor de flori. „Domnule preşedinte Iohannis, primiţi-ne acasă!” este scandarea principală a marşului.
Evenimentul, desfăşurat sub egida lui Ştefan cel Mare, extrem de emoţionant şi care a cuprins întreaga diasporă moldovenească se doreşte a fi un apel către toţi politicienii, români şi moldoveni deopotrivă, să lase deoparte „ideologiile şi interesele de partid” şi să promoveze solidaritatea naţională şi să contribuie la reunirea celor două maluri ale Prutului. „Să ne conjugăm eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Marii Uniri printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei Mame, România”, se arată în apelul Marii Adunări Naţionale de la Chişinău. „Considerând că adoptarea la 27 agust 1991 a Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova faţă de URSS şi recunoaşterea de către România a independenţei R. Moldova a fost un pas necesar în contextul istoric de la finele veacului trecut, pentru lichidarea consecinţelor dezmembrării naţionale de la 1940 şi apropierea comunităţilor din cele două state (...) declarăm: realizarea dreptului la unitate naţională al românilor de pe ambele maluri ale Prutului este un deziderat care nu mai poate fi amânat”, se mai arată în apelul semnat de toţi participanţii la demonstraţie. Aceştia au cerut preşedinţilor celor două state, România şi Republica Moldova, Klaus Iohannis şi, respectiv, Nicolae Timofti, să ia în considerare la cel mai serios mod, subiectul „viitorului comun al celor două state în organismele internaţionale din care fac parte România şi R. Moldova”.
Apelul unioniştilor nu s-a limitat însă la spaţiul româno-moldovean. Ei au cerut tuturor forurilor europene, Parlamentul European, Consiliul European şi Comisia Europeană, precum şi parlamentelor şi guvernelor ţărilor membre ale UE, „să sprijine acţiunile de apropiere a celor două state româneşti”. Apelul a fost însoţit şi de o petiţie privind unirea, document care va fi înaintat autorităţilor moldovene şi româneşti.
Mai mulţi lideri ai mişcării de eliberare naţională din 1990, moldoveni plecaţi peste hotare sau reprezentanţi ai minorităţilor naţionale şi reprezentanţi a peste 44 de asociaţii româneşti şi moldoveneşti din 14 ţări au luat cuvântul de la tribuna amplasată în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău. „Ghidaţi de memoria şi imaginea celui care a fost cel mai mare domnitor din toate timpurile, am pornit în marş spre Bucureşti. Îi chemăm alături de noi pe toţi cei din localităţile în care vom ajunge, pentru a ne face un viitor demn. Vrem să mergem pe jos şi să cerem fraţilor de peste Prut să ne accepte Unirea. Domnule preşedinte Iohannis, primiţi-ne acasă!”, a declarat Anatol Ursu, preşedintele Mişcării Civice Tinerii Moldovei, una din asociaţiile organizatoare.
Sub cupola emoţiilor sonore al „cântecelor care au însoţit istoria” s-au înscris mai mulţi artişti şi grupuri din R. Moldova, printre care Cristi Teodorovici, fiul lui Doina şi Aldea Teodorovici, grupul Ştefan Vodă, Corul de la Lozova. „Credem că vom fi din nou un neam întreg pentru că numai aşa putem izbăvi în faţa tuturor greutăţilor”, a declarat Cristi Teodorovici.
Discursul lui Tudor Ungureanu, din grupul Ştefan Vodă, a adus o notă extrem de realistă în spaţiul audibil al publicului: „Să nu ne batem pe frunte. Avem de unit ţara împreună. Suntem prea risipiţi în lume, prea răzleţiţi, prea rânzoşi şi ne mâncăm toţi cu pofte, nu se ştie care-i mai mare şi ne vin străinii să ne facă legi. Mare luptă ne aşteaptă!”. Şi Tatiana Ciobanu, coordonator al Asociaţiei Dacia din Roma, a declarat adunării că moldovenii trăiesc cu speranţa că „Europa îşi va recupera paradisul pierdut”, România Mare şi că i-a transmis acest mesaj preşedintelui Klaus Iohannis, în timpul vizitei sale în Italia. Unul dintre invitaţii speciali ai evenimentului a fost Alex Greceniuc, preşedintele Asociaţiei tinerilor ucraineni din România, care a vorbit în ucraineană şi a punctat, în discursul său, marea şi incredibil de greaua hotărâre pe care o mau de luat moldovenii: est sau vest? „Vă vorbesc ca un cetăţean al unei ţări din UE şi ca parte a comunităţii ucrainene. Ca membru al unei naţiuni care acum luptă pentru principiile asumate, vă pot spune că Moldova e într-un moment al alegerii unei direcţii. Întrebarea principală e dacă alegem estul sau vestul. Dacă alegem asocierea cu un partener estic care aduce promisiuni deşarte, conflicte armate, jocuri politice murdare, minciună şi corupţie sau dacă alegem pe cel vestic care vine cu posibilităţile cotidiene, siguranţa şi pacea”, a declarat el, spunându-le moldovenilor că au în România „un partener de nădejde”.
