Vom beneficia de efectele medicinei regenerative în timpul vietii noastre?
Cu siguranţă aţi auzit multe şi aţi citit la fel de multe lucruri, unele adevărate, altele poate mai puţin, despre medicina regenerativă şi beneficiile ei.
Ei bine, vă oferim în continuare părerea unui specialist în acest domeniu, directorul general al al Institutului „Victor Babeş”, academician prof. univ. dr. Laurenţiu Popescu, aflat la începutul acestei luni la Şcoala Internaţională de Vară de Neurologie de la Eforie Nord. Potrivit acestuia, medicina regenerativă nu înseamnă tinereţe veşnică, dar face posibile întârzierea îmbătrânirii, chiar prelungirea duratei de viaţă, şi repararea anumitor stricăciuni din organism. „Să rămâi tânăr? Vă daţi seama că asta nu se va întâmpla niciodată! Ce se poate întâmpla este să întârzii îmbătrânirea, inclusiv să lungeşti durata de viaţă şi să repari anumite stricăciuni din organism prin diverse metode”, a declarat specialistul. Potrivit profesorului, în teorie sunt trei căi de atac în medicina regenerativă. „Una dintre ele este ingineria tisulară. După cunoștinţa mea, ingineria tisulară n-a reușit încă să fie o componentă esenţială în regenerarea sistemului nervos central, pentru că, dacă discutăm despre nervi, acolo lucrurile sunt încurajatoare. Dumnevoastră vă este familiară noţiunea că un om are un sistem nervos pe care încercăm noi să-l folosim acum, format dintr-o componentă centrală - creier și măduva spinării - și mulţi nervi. În privinţa nervilor, există șansă de regenerare, există optimism, există rezultate. În privinţa reparării a ceea ce se întâmplă în axul cerebro-spinal rezultatele sunt etichetate, ca de obicei, încurajatoare. Adică nu dai niciun răspuns concret. Dar știţi, vorba proverbului latinesc: cât respir, sper!”, a mai declarat el.
Cea de-a doua cale ar fi utilizarea, din ce în ce mai în vogă, a celulor stem. „Celulele stem înseamnă o celulă nediferenţiată, adică, în termeni ştiinţifici, o celulă care urmează să se diferenţieze în diverse tipuri celulare. O asemenea celulă poate să dea naştere unei celule musculare, unei celule nervoase şi aşa mai departe. Aici, problema iar se împarte în două. Sunt organe, sunt părţi din corp, dar mai ales organe, cu o arhitectură extrem de precisă şi o fineţe de structurare extraordinar de mare, incredibilă. (...)”, a subliniat profesorul, lăsând să se înţeleagă că această posibilitate, care în teorie ar putea să funcţioneze, nu poate avea rezultate concrete şi stabile.
Pentru cea de-a treia variantă, intrăm pe tărâmul chimiei şi fizicii. Şi ne explică academicianul: „Şi a treia variantă este cea pe cale chimică sau fizică: chimică tradiţional, prin medicamente, și fizică - se studiază şi se găsesc tot felul de intervenţii, şi noi, din experienţa noastră, am găsit că un anume gen de tratament cu laser poate să îmbunătăţească activitatea anumitor celule. Dacă e să tragem o concluzie, din cele trei - inginerie tisulară, terapie ceulară bazată pe celule stem şi abordarea chimică şi fizică -, în momentul de faţă putem spune că, dacă vorbim de speranţă, speranţa e în abordarea chimică şi fizică, pentru că la folosirea numai a celulelor stem - îmi asum responsabilitatea să spun asta, că datele sunt contradictorii, a se cita - multe din controale sunt negative, adică nu confirmă hiperentuziasmul iniţial”. Potrivit acestuia, trebuie găsită o soluţie ca, pe lângă celulele stem, să fie folosite şi alte feluri de celule. „Deci, terapia celulară, nu pot să contest că are viitor, dar viitorul poate să însemne peste 20 de ani, peste 30 de ani, peste 50 de ani, n-am de unde să ştiu. Aşa că speranţa este să vă rugaţi ca undeva, într-un laborator, unul dintre oamenii care studiază mii şi zeci de mii de substanţe să găsească substanţa aceea minunată, glonţul magic, care să modifice situaţia în sensul pozitiv de regenerare. Cam asta consider eu că se poate spune în momentul de faţă şi fără teamă de ridicol”, a mai declarat profesorul.
O altă somitate prezentă la Eforie, prof. univ. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România, a spus că în fiecare organism există capacitatea de regenerare, iar aceasta trebuie stimulată. „Paradigma este validă, dar pentru regenerarea creierului, în special, este foarte clar că nu resursa farmaceutică, chimică de sinteză poate produce un lucru pozitiv, fiindcă zeci şi sute de studii clinice au infirmat acest lucru, şi există foarte multe sugestii care de fapt ne spun că trebuie să urmăm mecanismul pe care creierul îl are prin structura lui genetică. Deci să urmăm cursul mecanismelor genetice pe care doar trebuie să le amplificăm, şi acest lucru putem să-l facem cu molecule biologice. Deci, este foarte adevărat, moleculele biologice trebuie folosite pentru că cele chimice nu vor putea ajuta mai mult”, a explicat prof. Mureşanu.
În concluzie, mai avem de aşteptat până vom putea fi pacienţii medicinei regenerative. Până atunci, să avem grijă de sănătatea noastră prezentă, este sfatul specialiştilor.
