top of page

Premiere pentru Romania: punct de frontiera pe autostrada cu 20 de benzi, la Nadlac


O veste excelentă, una dintre puţinele veşti de acest fel, trebuie să o spunem, cu toată dragostea pe care o nutrim faţă de spaţiul mioritic, vine din partea de vest a ţării, unde autorităţile au anunţat inaugurarea primului punct de trecere a frontierei aflat pe o autostradă din România, având 20 de benzi de circulație, supravegere video cu recunoaștere automată a numerelor de înmatriculare și parcare pentru camioane. Vă imaginaţi aşa ceva în România? În primul rând, credem că respectivul obiectiv va deveni interesant din punct de vedere turistic la cât ne-am chinuit noi, şoferii români, pe şoselele patriei să ajungem până la Nădlac pentru ca, odată sosiţi acolo să stăm cu orele la vamă, pentru a ieşi din ţară. Şi nu vorbim aici de sărbătorile legale.

Revenind însă în spectrul serios al lucrurilor, reprezentanții asocierii care a realizat autostrada Nădlac-Arad și punctul de trecere a frontierei de la joncțiunea șoselei cu autostrada M43 din Ungaria au declarat, pentru Mediafax, că inaugurarea mamutului va avea loc sâmbătă, 11 iulie şi că noul punct de control de la graniță, aflat la joncțiunea A1 (RO) și M43 (H), se va numi Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II (RO) - Csanadpalota (H). Punctul de frontieră se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri de Vama Nădlac, situată pe DN 7, care în prezent este cea mai mare de la granița cu Ungaria.

Noul punct de control va avea 20 de benzi de circulație, respectiv câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, în care vor sta polițiști de frontieră români și ungari. Suprafața punctului Nădlac II este de 22 de hectare și este complet supravegheată video. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale mașinilor, iar programele informatice afișează dacă mașinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită.

Şi pentru şoferii de tiruri noul punct de control vine cu veşti bune. Din cele zece benzi de pe fiecare sens, patru sunt pentru autoturisme, patru sunt pentru automarfare, nefiind inclus transportul de mărfuri ce trebuie controlate fitosanitar și veterinar și transportul de mărfuri periculoase, iar două sunt pentru autocare. Pentru traficul greu vor exista patru cântare, două pe fiecare sens de circulație. Parcarea de pe sensul de ieșire din țară are 107 locuri pentru camioane. După deschiderea PTF Nădlac II, automarfarele cu o capacitate de peste 7,5 tone nu vor mai putea tranzita Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, de pe DN7.

Pentru acest proiect, bugetului Ministerului Afecerilor Interne a fost suplimentat cu 280.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în vederea achiziționării de echipamente necesare completării dotării și operaționalizării punctului de trecere a frontierei.

Amenajarea Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II (România) – Csanadpalota (Ungaria) este inclusă în proiectul autostrăzii Nădlac-Arad, care face parte din Rețeaua - Europeană de Transport (TEN-T), ce tranversează România şi care are ca obiectuiv conexiunea între Autostrada (A1) și Autostrada (M43). Tot pe 11 iulie va fi deschis circulației și lotul II al autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica și Arad, un lot mic pentru Europa (are doar 16 km), dar mare pentru România, căci aici ne-am obişnuit să fie inauguraţi, cu mare fast, câte 0,5 km de autostradă.

Cele două loturi în care a fost împărţită construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad, pe o distanţă totală de aproape 39 de km au fost adjudecate iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, şi, respectiv, de Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro. Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

Însă, pentru că trăim în România şi s-ar părea că, odată ajunşi aici, şi străinii tind să copieze model românesc de a trata lucrurile şi afacerile, CNADNR a reziliat, la finele anului 2012, contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora. Nici austriecii de la Alpine Bau nu şi-au făcut treaba, astfel că CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului al doilea, anunţând, atunci, că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Tot asocierea germano-italiană salvează situaţia şi finalizează şi lotul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page