top of page

Muzeul de la Auschwitz - Tehnologia readuce trecutul la viata


Un muzeu de la Auschwitz, nume ce este sinonim cu unele dintre cele mai horifice orori ale celui de-al Doilea Război Mondial, a introdus de curând elemente multimedia pentru a oferi vizitatorilor o experiență mai realistă, și pentru a permite o mai bună conexiune cu ceea ce a însemnat lagărul de concentrare și oamenii ținuţi aici.

Coduri de bară tip QR (Quick Response) compatibile cu toate modele de smartphone-uri și de tablete, au fost instalate pe multe dintre tăblițele informaționale ale muzeului. Această măsura a fost luată nu numai pentru a permite vizitatorilor să acceseze și mai târziu informațiile respective, dar și pentru a îi conecta mai bine cu trecutul, prin accesul la elemente multimedia inovative. Aceste informații obținute prin tehnologia QR sunt disponibile în polonă, engleză și franceză.

“S-au instalat numeroase coduri QR care pot fi scanate cu telefonul, și vizitatorii se pot conecta la rețeaua wireless a muzeului. De aici, ei pot asculta mărturii ale prizonierilor care au supraviețuit lagărului și cu ajutorul vocilor lor, pot învăța mai multe despre viața în lagăr, despre experiențele prin care au trecut, și despre ce au văzut aici, pe parcursul șederii lor.“, a spus Bartosz Bartyzel, oficialul muzeului responsabil cu relațiile cu presa.

Chiar dacă au fost create foarte multe filme și cărți care au avut ca obiect principal lagărul de la Auschwitz, oficialii muzeului consideră că o experiență virtuală cu unul dintre foștii prizonieri este net superioară pentru vizitatori, mai ales dacă aceasta este realizată în timp ce ei se află efectiv într-o zonă special amenajată care să ajute transpunerea în trecut. Organizatorii cred că ajutorul pe care tehnologia îl oferă este esențial pentru turiști, pentru a putea explora și interpreta mai bine muzeul. Tinerii sunt cei vizați în mod special, deoarece lor le este mai ușor să învețe despre lagăr cu ajutorul unei modalități moderne.

Proiectul este realizat la inițiativa Uniunii Franceze pentru prizonierii de la Auschwitz. Muzeul Auschwitz-Birkenau este vizitat anual de peste 1.5 milioane de oameni din întreaga lume, iar tehnologizarea accesului este un pas important pentru a îmbunătăți experiența acestora.

În timpul celor de-al doilea război mondial, aici a fost plasat cel mai mare lagăr de concentrare din istorie, care a constituit un element major de punere în practică a Holocaustului. Lagărul era folosit în special pentru stocarea și eventual eliminarea evreilor de pe teritoriile înconjurătoare, având în vedere politica de exterminare dusă de Hitler.

Lagărul a fost împărțit în trei mari închisori, prima fiind lagărul Auschwitz I, prima etapă a proiectului, care a fost ulterior folosit ca un centru administrativ pentru întregul complex, și unde se organiza executarea în masă a oamenilor. Aici s-au exterminat aproximativ 70.000 de oameni, majoritatea prizonieri de război evrei și ruși. Al doilea lagăr, numit Birkenau, sau Auschwitz II, era un lagăr de exterminare, unde cei închiși erau pur și simplu exploatați și înfometați până la moarte. Aici au murit peste 1 milion de evrei, 75.000 de polonezi, și aproximativ 19.000 de țigani. Cea de-a treia componentă a lagărului a fost denumită Monowitz sau Auschwitz III și el era un lagăr de muncă.

Numărul exact de victime care au murit în cele trei lagăre de la Auschwitz nu este cunoscut cu exactitate, el depășind cu mult 1.1 milioane de oameni. Aproximativ 802 deținuți au încercat să evadeze de-a lungul timpului, dintre care aproximativ 144 au reușit. Soarta a 331 dintre ei este încă necunoscută, neexistând dovezi cum că ei au fost capturați, dar nici că au ajuns înapoi în siguranță. Cei prinși, erau ţinuţi fără mâncare, până mureau. De asemenea, familiile celor care încercau să evadeze erau prinse și încarcerate tot acolo, pentru a evita alte încercări de evadare.

Totuși, unii dintre prizonieri au reușit în mod surprinzător să supraviețuiască condițiilor ostile și să spună povestea mai departe, oferind astfel informații valoroase despre trupele conduse de Heinrich Himmler și trupele SS. Supraviețuitorii, fie că au fost dintre cei evadați sau că au fost eliberați odată cu înfrângerea trupelor germane, au fost, pe cât posibil, reintegrați în societate, și sunt, în zilele noastre, priviți cu respect și recompensați pe cât posibil, în încercarea de a mai șterge din ororile suferite.

Etichete:

Featured Posts
Recent Posts
Archive
bottom of page