Grecii, cu banii la saltea
Grecia se află în plin declin financiar de mai bine de trei ani, timp în care, atât BCE cât și Fondul Monetar internațional s-au chinuit să o salveze cu fonduri peste fonduri, refinanțări și recreditări, în speranța unei neașteptate reveniri a aceste țări din zona euro.
În noaptea zilei de 26 spre 27 iunie 2015, primul ministru grec Alexis Tsipras a convocat cabinetul său de miniștri și a chemat populația pentru a vota un referendum, spre a se decide, la nivel național, dacă să accepte propunerea Uniunii Europene în colaborare cu Banca Centrală Europeană și FMI, propunere care include ceea ce el consideră a fi măsuri nedrepte de austeritate de la creditorii străini. Referendumul, programat în data de duminică, 5 iulie, a fost anunțat în primele minute ale zilei de 27 iunie.
“După cinci luni de negocieri grele, partenerii noștri au recurs la un ultimatum direcționat poporului grec.” a spus Tsipras. “Chem oamenii la vot pentru a hotărî asupra ultimatumului de santaj ce ne cere să acceptăm o austeritate strictă și umilitoare, fără final și fără speranțe de mai bine.” a continuat el într-o declarație adresată poporului, în aceeași noapte.
Imediat după întâlnirea nocturnă, mulți dintre miniștrii greci au susținut ideea conform căreia populația va vota nu la referendum și astfel se vor respinge cererile UE, cereri ce includ reduceri și mai mari de pensii, creșterea taxelor și alte măsuri sociale ce ar provoca o stare de sărăcie în multe dintre comunitățile grecești greu încercate și până acum. Liderii opoziției însă se opun referendumului, susținând că un asemenea vot nu va face altceva decât să distrugă țara. Joreen Dijsselbloem, președintele Eurogrupului, o grupare neoficială a miniștrilor de finanțe din zona euro, consideră că aceasta este o decizie tristă pentru Grecia, având în vedere că Guvernul grec a respins ultimele propuneri ale autorităților de la Brussels, iar odată cu acest referendum, Grecia ar închide complet ușa negocierilor, ușă ce era încă deschisă din punctul de vedere al UE.
Primul ministru, descriind votul ce va avea loc drept o decizie istorică, a informat liderii Franței, Germaniei și pe președintele Băncii Centrale Europene despre hotărâre, spre a cere extinderea cu zile adiționale a termenului limită impus, care în mod obişnuit trebuia să aibă loc la data de 30 iunie, pentru ca procedeul democratic de referendum să aibă loc. Grecii vor fi întrebați dacă doresc să accepte sau nu toate măsurile de austeritate impuse de UE, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional, ca și condiție pentru eliberarea unor fonduri absolut necesare Greciei, drept refinanțare a împrumutului.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Gavril Sakellarides, a insistat să evidențieze faptul că decizia recentă nu va pune în pericol în niciun fel poziția Greciei în Europa, susținând că nu se pune problema de excludere din zona euro și că populația nu ar trebuie să își facă griji în aceasta privință.
A doua zi dimineața, informați cu noile hotărâri guvernamentale, o vastă majoritate a grecilor au fugit la cea mai apropiată bancă, la supermarketuri și la Peco-uri, pentru a retrage toți banii pe care îi au și a se pregăti pentru situația necunoscută ce o au în față. Băncile s-au supraaglomerat și oamenii au devenit din ce în ce mai nervoși şi mai nerăbdători să își scoată banii, toți, fie să îi oprească drept fonduri lichide, fie pentru a cumpăra cele necesare pentru o perioadă mai lungă. Anunțul surpriză al prim ministrului, care a fost rezultatul a cinci luni de negocieri cu creditorii țării, este un moment dramatic pentru istoria modernă a Greciei, moment ce poate duce la falimentul efectiv al țării, datorită împrumuturilor masive care nu sunt plătite.
Este încă prea devreme pentru a estima cum vor decurge evenimentele de aici încolo. Un lucru este clar, proteste vor exista. Deja au fost anunțate câteva, iar câțiva oameni anti-sistem au aruncat cocktailuri Molotov în Exarcheia. Singurul lucru care este sigur este că populația nu își asumă riscuri și datorită situației care se conturează, nu mai are încredere în Guvern și nici în bănci. Motiv pentru care, loviți de panică, oamenii stau la coadă la bănci și își retrag masiv banii de la bancomate, de la ghișee, de oriunde pot, cât timp încă nu există o măsură care să le interzică asta.
