NATO si strategia Romaniei de aparare nationala
Organizația Tratatului Atlanticului de Nord este o organizație care se compune din mai multe țări ce au semnat un acord prin care își garantează cooperarea sub mai multe forme, inclusiv cea militară. Unul dintre cele mai importante puncte din tratatul semnat îl reprezintă cel care asigură apărarea oricăruia dintre statele membre împotriva unor forțe externe ce le-ar putea amenința granițele sau integritatea și suport militar în caz de conflicte de orice fel, în care statele membre ar putea fi angrenate.
Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.) va decide, săptămâna aceasta, consolidarea Forţei sale de reacţie rapidă, majorând capacitatea acesteia 'până la 30.000-40.000 de oameni', adică 'mai mult de jumătate' din mărimea sa actuală, a anunţat luni secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg. Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor lua 'decizia de a întări puterea şi capacităţile Forţei de reacţie rapidă a NATO până la 30.000-40.000 de oameni, mai mult de jumătate din capacitatea sa actuală', a declarat pentru presă Jens Stoltenberg. Miniştrii apărării din ţările aliate urmează să se reunească miercuri şi joi la sediul Alianţei de la Bruxelles. Însă criza din Ucraina şi intervenţia Moscovei în vederea sprijinirii separatiştilor proruşi au demonstrat că această Forţă ar putea să nu fie suficient de rapidă într-un context securitar care s-a schimbat foarte mult, a subliniat Stoltenberg.
Secretarul general al NATO a estimat că întărirea acestei Forţe foarte rapide evoluează într-un ritm bun. El a adăugat că NATO îşi 'va accelera procesul decizional', pentru a face faţă noilor provocări, în mod concret prin crearea, în cadrul structurii sale de comandament, a unui nou cartier general pentru coordonarea problemelor de logistică. Prin urmare, secretarul general al Alianţei va avea 'mai multe responsabilităţi' în materie de desfăşurare, pentru ca Alianţa celor 28 de state membre să poată reacţiona mai repede, a explicat Jens Stoltenberg.
'Este vorba de decizii importante, care fac parte din adaptarea NATO la un nou mediu de securitate', a estimat secretarul general al organizaţiei, subliniind importanţa faptului ca statele membre să se conformeze angajamentelor lor din septembrie anul trecut, privind majorarea cheltuielilor militare, pentru ca acestea să atingă 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB). Alianţa Nord-Atlantică a înfiinţat în anul 2002 o forţă de reacţie rapidă care avea o capacitate de desfăşurare mult mai rapidă decât forţele principale. La începutul lunii februarie, NATO a aprobat întărirea capacităţilor sale în estul Europei, creând o nouă forţă de reacţie rapidă de 5.000 de militari şi şase centre de comandă în regiune.
În prezent, Alianţa dispune de circa 13.000 de militari pregătiţi pentru o eventuală reacţie, dar timpul care le este necesar pentru a acţiona este considerat prea lung în actualul context de securitate. Cele şase centre multinaţionale de comandă şi control vor fi în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Ele vor servi la desfăşurarea forţei 'vârf de lance' dacă NATO decide să lanseze operaţiuni în aceste ţări apropiate geografic de Rusia şi îngrijorate de politica Moscovei.
În tot acest timp, Vladimir Putin consideră că țara sa nu amenință cu nimic granițele alianței Nord Atlantice și nici pe cele ale Uniunii Europene, pe când cele două mari puteri sunt în continua alertă, mutând forțe armate din ce în ce mai aproape de granițele Rusiei. Întreaga tensiune mondială nu este de bun augur, ea amenințând să distrugă în continuare economii și să impună stări de conflict în zone în care acestea nu ar fi existat. Poziția Rusiei în toată această încleștare este una distantă, ea negând orice fel de implicare în conflictele din Ucraina în vecinătatea peninsulei Crimeea, și considerând că anexarea Crimeii a fost făcută în mod democratic, poziția Ucrainei fiind de fapt cea care amenință democrația și dreptul la alegere.
