DNA - Cu Kovesi spre mai bine

June 10, 2015

 

Nivelul de corupție in România s-a aflat în creștere începand cu finalizarea Revoluției din 1989, iar afilierea acesteia cu unele dintre cele mai importante instituții din stat a erodat treptat sistemul justițiar, lasând in urma doar o carapace a ceea ce trebuia sa fie o instituție corecta si egală în decizii pentru toți cetățenii. Direcția Națională Anti-Corupție a fost înființată în anul 2001, având ca scop unic dizolvarea completă a cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt.

 

Deși DNA a înregistrat acțiuni memorabile și înaintea anului 2013, cum ar fi trimiterea în judecatată a procurorului șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, Alexandru Kriss, cele mai multe și mai agresive realizări ale instituției au fost îngregistrate in perioada de după numirea în funcție a Laurei Codruța Kovesi.

 

De când se află la conducerea Direcției Naționale Anti-Corupție, în calitate de procuror șef, Laura Kovesi a supervizat și demarat peste 4500 de dosare împotriva unor personalități cu putere politică sau finaciară importantă, numai anul trecut realizându-se numeroase condamnări printre care cea a unui europarlamentar, unui senator, a patru deputați, patru miniștrii în funcție, un total de unsprezece primari, cinci judecători si trei procurori.

 

Ideile sale privind dreptatea si aplicarea legii, cât și intransigența cu care hotarârile sunt luate în procesele demarate de DNA de când se afla sub conducerea ei, conduc justiția pe o cale mai bună, mai apropriată de scopul inițial, nefavorizând sau persecutând pe nimeni.

 

Una dintre cele mai mari realizări are DNA din ultimii ani a fost și ramâne reușirea ridicării imunității în cazuri cunoscute, prin vot parlamentar, pentru ca respectivii să poate fi urmăriți penal. Însa, Laura Codruța Kovesi susține că singura cale pentru a obține o justiție echitabilă rămâne cea în care parlamentarilor li se elimină complet accesul la această imunitate. Justiția este o entitate în stat diferită de entitatea determinată de preferințele politice ale cetățenilor, și de aceea ea nu ar trebui influențată și nici dictată de acestea.

 

”Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară - nr).Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiția sau să se substituie justiției .Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc . Daca vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferențial in favoarea parlamentarilor. Un cetățean care nu e parlamentar și care comite același gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupție pentru că Parlamentul poate proteja și nu voteaza arestarea preventivă. Este o aplicare preferențiala a legii”  a declarat Koveski , facând referire directă la toți cei care ocupă sau au ocupat la un moment dat poziția de ministru, și a căror urmarile penală nu poate fi demarată decât daca cazul respectiv este supus votului in Parlament.

 

Trei dintre dosarele care sunt de actualitate, pe rolul DNA, și care nu au putut fi demarate din cauza lipsei acordului parlamentar, sunt cele ale lui Laszlo Borbely, Varujan Vosganian și Daniel Chitoiu, ambii foști miniștrii, ale căror cazuri nici nu au putut fi verificate. Parlamentul nu permite în multe cazuri verificarea unor date, care pot fi dovedite la final ca fiind greșite, votul lor parând a fi unul definitoriu de condamnare, sau eliberare, când defapt nu este așa, ci este doar un acord pentru demararea unei achete.

 

În dimineața zilei de 5 iunie, însuși premierul României Victor Ponta a fost chemat la sediul DNA pentru discuții. Comunicatul oficial al Direcției Naționale Anti-Corupție precizează că premierul este suspect de "infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnaturî privată (17 infracțiuni), complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor", acuzațiile făcute cu referire la perioada 2007 - 2008, anii în care actualul premier era avocat. Implicarea acestuia în dosarul respectiv de corupție a cauzat cereri de demisionare, inclusiv din partea președintelui României Kalus Iohanis, însa premierul Ponta a lasat aceasta decizie la latitudinea Parlamentului. “Doar Parlamentul mă poate demite”, a afirmat el pe Facebook, ca răspuns la cererea Președintelui.

 

Cele peste 8000 de anchete care sunt în curs la sediul DNA, sunt supervizate de doar 83 de procurori, ceea ce cauzează uneori întârzieri în soluționarea unor dosare. În prezent, sunt dosare din 2012 si 2013 care abia acum sunt accesate, motivul fiind lipsa de personal, conform Laurei Kovesi. Cu toate acestea, realizările DNA de când Laura Kovesi se află la conducere sunt notabile, iar direcția în care procesele pe rol se îndreaptă dau speranță sistemului judiciar din România.

Tags:

Please reload

Featured Posts

Medicamentele din Romania, cele mai ieftine din intreaga UE

June 29, 2015

1/3
Please reload

Recent Posts
Please reload

Archive