Nu de puține ori am avut de-a face cu comunicarea de tip IRC (Internet Relay Chat). Eficiența, rapiditatea și atractivitatea internetului a poziționat acest instrument de comunicare în cea mai ușoară modalitate de comunicare. Mutând comunicarea orală în mediul vitual, utilizatorii web 2.0 au mizat pe faptul că naturalețea și corectitudinea unei relații sociale face to face poate fi îmbunătățită după modelul setului de calități pe care unealta de comunicare le posedă; însă impulsivitatea și lipsa răbdării cu care internetul și răspunsul imediat a creat caractere, a modificat și personalitatea interlocutorilor.
Prescurtările, onomatopeele sau simbolurile și-au făcut apariția în limbajul scris al celor care comunică online („încercarea de redare a unor onomatopee, interjecții specifice comunicării face to face, introducerea unor elemente care în mod obișnuit nu sunt fixate în scris, apropie IRC de comunicarea orală”). Dacă preluarea folosirii expresiilor și a cuvintelor (prescurtărilor) englezești din mediul online a transformat radical limbajul virtual (vezi: „brb” – be right back; „lol” – laughing out loud; „omg” – Oh, my God!; „imo” – in my opinion; „h8u” – hate you; „luv u” – love you; „f2f” – face to face; „jk” – just kidding; „g4u” – good for you; „btw” – by the way; „dnd” – do not disturb; „gf” – girlfriend; „bf” – boyfriend; „pls” – please; „wb” – welcome back; „sry” – sorry; „cu” – see you later; „afaik” – as far as I know; „bff” – best friends forever etc.).
Adresându-i-se oficial și administrativ adulților, dar atractiv și eficient în toate zilele generației tinere, globalizarea a reușit să transporte elementul limbajului din modul virtual, în realitatea curentă, astfel că, modificând profilul ființei umane, atât generația z cât și cea x au început să facă abuz de acronime și limba engleză în limbajul folosit. „Nu doar adolescenţii dau noi valenţe limbajului. Adulţii au propriile lor prescurtări. În domeniul afacerilor se întâlnesc foarte multe asemenea acronime: CEO (chief executive officer- director executiv), CIO, CTO, COO, CLO - pentru directorii de tehnologie, finanţe şi operaţiuni şi avocatul companiei. VP sau SVP sunt alte prescurtări uzitate în limbajul de business şi înlocuiesc vicepreşedintele sau senior vice-preşedinte. Nu mai vorbim de departamentul de HR (Human Resources, adică Resurse Umane) sau PR (care înseamnă Relaţii Publice şi nu relaţii cu publicul, cum mulţi oameni tind să înţeleagă)”, informează România liberă.
Formulele precum „sms”, „weekend”, „outside”, „hy”, „hello”, „ok”, „have fun” etc. au influențat atat de mult conversațiile obișnuite încât și limbajul românesc a preluat în scris și oral, caracteristici ale limbii engleze (de exemplu: „nope” pentru „nu”, „mda” pentru „da”, „cf?” pentru „ce faci?”, „cmz?” pentru „ce mai zici?”, „bn” pentru „bine”, „plc” pentru „plec”, „dk” pentru „dacă”, „shy” pentru „și”, „dc?” pentru „de ce?”, „aks” pentru „acasă”, „k” pentru „ok”, „cnv” pentru „cineva”, „pt” pentru „pentru”; „kndv” pentru „cândva”, „cmf?” pentru „ce mai faci?”, „lma” pentru „la mulți ani” etc.).
Întrebarea care macină lingviștii se referă la situația limbajului în viitor și anume: încotro conduce această tendință a globalizării vocabularul limbii fiecărei națiuni? Dacă ne ghidăm după răspunsul jurnalistului Robert Lane Green, de la „Intelligent Life”, cel mai probabil în curând până și soldații din trupele care luptă în Afganistan vor începe să folosească acronimele (trendul globalizării și a stilului de viață impus de aceasta) în procesul comunicării; „Soldaţii vor continua să inventeze acronime subversive, cum sunt SNAFU (situation normal: all fucked-up) şi FUBAR (fucked up beyond all recognition), adică „distrus din toate punctele de vedere”.
Influența limbii engleze asupra vocabularului tuturor națiunilor participante la fenomenul globalizării se manifestă cu o viteză uluitoare mai ales acolo unde se folosește „net-ul” (acronim al cuvântului internet). Astăzi, tehnologia promisă în cadrul mecanismului de modernizare a infiltrat prin standardizarea limbii autorităților, o lingua franca care are puterea de a interveni pas cu pas asupra vocabularul limbii române, reușind să îi aducă în prim plan cuvinte de „lux” (baby-sitter, broker, dealer, drive-in, duty-free, non-profit, rating, tour-operator, voucher, airbag, site, walkman, hard, soft, supermarket, banner, hot line, grant, master, snow-board, bodypainting, shopping, party, life style, paparazzi, briefing, team, advertising, brand, showroom, training, band, pole-position, snaks, leader, meeting etc.) și apoi, prima „bacterie” care are puterea de a distruge identitatea națională a României.
