„Începutul unui război la scară mare în Ucraina va fi sfârşitul ordinii mondiale”

Tensiunile dintre Ucraina și Rusia ating cote maxime după ce președintele rus, Valadimir Putin a recunoscut luni, într-un discurs public, faptul că Donețk și Lugansk sunt independente. Această afirmație îi îngrijorează pe ucrainieni, având în vedere că aceste două regiuni aparțin țării lor. Din acest motiv, ucrainienii dar și mai mulți lideri internaționali se tem că Moscova și-a propus să „pună mâna” pe aceste regiuni, considerându-le libere de anexare.

În acest sens, secretarul general al ONU, Antonio Guterres a avertizat că „lumea este în fața unui moment de pericol”.

„Decizia Rusiei de a recunoaşte aşa-zisa ‘independenţă’ a regiunilor Doneţk şi Lugansk - şi urmarea - sunt încălcări ale integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei şi incompatibile cu principiile Cartei Naţiunilor Unite”, a declarat Guterres în deschiderea unei reuniuni a Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Luând cuvântul imediat după, ministrul ucrainean al afacerilor externe Dmitro Kuleba a subliniat că Ucraina nu era o ameninţare pentru Rusia. „Ucraina nu a plănuit niciodată şi nu plănuieşte nicio operaţiune militară în Donbas”, a declarat Kuleba. De altă parte, Şeful diplomaţiei ucrainene a cerut ONU „acţiuni concrete şi rapide” pentru a opri angrenajul alimentat de Rusia şi desfăşurările sale militare.

„Începutul unui război la scară mare în Ucraina va fi sfârşitul ordinii mondiale aşa cum o cunoaştem noi”, a atenţionat Dmitro Kuleba.

În cursul zilei de astăzi a avut loc Reuniunea Adunării Generale, la care au participat 193 de membri ai ONU. Aceasta este o sesiune anuală asupra „teritoriilor ucrainene ocupate temporar”, organizată după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia. În ciuda faptului că nu era prevăzut iniţial, Antonio Guterres a decis să participe la reuniune după ce s-a întors grabnic la New York, anulându-şi în ultima clipă o deplasare în Africa.

Între timp, în paralel cu declarațiile, amenințările și avertizările lansate de fiecare tabără implicată în acest conflict, Ucraina și Rusia își numără arsenalul de trupe pregătite în caz de război. Potrivit știrilor Protv, într-un eventual război Rusia – Ucraina, s-ar confrunta două armate inegale în condițiile în care raportul de forțe militare este de la 10 la 1, în favoarea Kremlinului. Cea mai impresionantă parte a acestui arsenal se află la granița dintre Moscova și Ucraina. Din Belarusm granița de vest și până în Crimeea, rușii au adus 190.000 de soldați în jurul Ucrainei.

„Vecinii noștri au 145.000 de trupe regulate, la care ar putea adăuga 100.000 de paramilitari și 900.000 de rezerviști. La fel de echilibrată pare să fie și comparația tancurilor și blindatelor: 1.200, respectiv 2.900 - rușii, 1.400, respectiv 1.800 - ucrainenii. Și cam la fel și numărul de tunuri: 1.600 și 1.800. Balanța puterii de foc începe, însă, să se încline brusc în favoarea rușilor, când vorbim de armele secolului 25: rachete, Aviație, Marină. Rusia a adus lângă Ucraina: 12 supersonice SU-35 și 80 de elicoptere, iar ucrainenii au în jur de 60 de supersonice de atac. Mai importante sunt, însă, rachetele hipersonice Kinjal cu care sunt echipate MIG-urile 31 din Crimeea anexată”, descrie Protv.

Dacă la nivel terestru, Rusia domină prezența militară, aerul și marea rămân net de partea Moscovei. „La nivelul Marinei, Marea Azov și litoralul ucrainean al Mării Negre sunt lacuri rusești: 8 submarine purtătoare de rachete, 9 nave de desant și alte nave de luptă, fac din Flota Mării Negre stăpân absolut acolo și s-a văzut asta, când au blocat tot traficul naval ucrainean, cu ocazia unor aplicații militare, desfășurate acolo, acum două săptămâni. Unde situația devine cu adevărat critică este zona rachetelor, armele cu care au fost începute toate războaiele din ultimii 30 de ani, pentru că distrugi pucte strategice, de la distanță, fară să-ți expui oamenii și tehnica. Iar aici, ucrainenii au doar rachete tactice, anti-aeriene și anti-tanc, primite de la americani, englezi și lituanieni. Rușii au însă rachete strategice: adică balistice și de croazieră, de la sistemele de atac Iskender și Kinjal, până la rachetele defensive S-400 și Panțir”, completează aceași sursă menționată.