Marea Britanie plateste la bugetul european si dupa Brexit
Care poate fi culmea Brexitului? Ca după încercarea și refuzul negocierii unei restricționări a legislației de acordare a indemnizațiilor sociale imigranților, să fii nevoit să organizezi un referendum care decide clar părăsirea Uniunii Europene; și după amenințarea unor șanse mici de înțelegere amiabilă, Marea Britanie să rămână în afara blocului comunitar, fără investitori, cu o populație care trăiește la limta incertitudinii, fără sprijin și pe deasupra, să trebuiască încă să plătească la bugetul european. Ce poate fi mai descurajator pentru guvernul britanic într-o perioadă în care veștile rele par că s-au prins într-un ciclu de rutină iar perspectivele arată șanse minime pentru îndreptarea situației până când Europa nu își va șterge din minte și din inima gestul britanicilor de a valida un Brexit neașteptat?
În termeni politici, pentru mulți Brexitul înseamnă despărțirea Marii Britanii de Uniunea Europeană și refuzul de a mai fi de acord cu regulile impuse de blocul comunitar. Evident, și această despărțire are dezavantajele sale deoarece atunci când nu se impun situații de crize, Uniunea se dovedește a fi un prieten loial care sprijină parteneriatul cu fiecare stat membru. În termeni sociali, Brexitul lasă de înțeles că cei care vor să meargă în Marea Britanie nu vor mai avea acces la aceași circulație liberă și trebuie să se conformeze unor noi reguli impuse de legislația britanică; la fel, nici britanicii nu vor fi scutiți și vor trebui să respecte deciziile care i se impun în urma negocierilor de dinaintea invocării Articolului 50. Din punct de vedere financiar, Brexitul presupunea încheirea oricărei finanțări de către Uniunea Europeană și astfel, pierderi uriașe pentru economic Regatului Unit.
Dacă investitorii străini s-au încumetat să dea ei primii vestea cea rea (conform faptului că după oficializării Brexitului, britanicii trebuie să compenseze continuarea activității lor în același loc), cel de-al doilea a fost chiar Uniunea Europeană care a amintit Marii Britanii că nu va mai avea acces la piața unică a UE. Desigur, exista un singur compromis: Londra să accepte oricând imigranții. De parcă cu un Brexit, probleme sociale și financiare dar și rămânerea cu acceptarea problemei care i-a adus în această situație, britanicii nu s-ar simți păcăliți de această propunere, Uniunea Europeană le mai face o ofertă. O a doua opțiune le-a fost livrată fără nicio remușcare britanicilor chiar acum câteva zile. Dacă vrea să își mențină accesul la piața unică europeană, Marea Britanie va fi cel mai probabil nevoită să aducă contribuții semnificative la bugetul Uniunii Europene, după Brexit. Suma se ridică la cinci miliarde de lire (echivalentul a 5,5 miliarde de euro).
„În campania premergătoare referendumului pe tema apartenenței la Uniunea Europeană, grupul politic favorabil Brexit susținea că, prin ieșirea din UE, Marea Britanie va economici 350 de milioane de lire sterline (389 milioane de euro) pe săptămână. Însă un membru al Guvernului Theresa May a declarat, sub protecția anonimatului, că Marea Britanie ar putea ajunge să plătească foarte mult pentru a menține accesul la piața unică UE” informează agenția națională de știri, Mediafax. Ce este, mai înainte de toate, piața unică europeană? Reprezintă un proiect început acum un deceniu de însuși Jacques Delores și care și-a găsit finalitatea în data de 1 ianuarie 1993. Acest concept a fost stabilit prin Tratatul de la Maastricht și presupune „eliminarea barierelor fizice, tehnice și fiscale între statele membre, pentru că altfel, ele îngrădesc libera circulație a factorilor de producție”. Conform siteului Wikipedia, „piața unică europeană este cea mai mare piață a lumii, cu un număr estimat la 370 de milioane de consumatori și care oferă numeroase avantaje economice”.
Nepermițându-i-se accesul la această piață, Marea Britanie va întâmpina probleme uriașe de ordin financiar, blocându-i-se astfel potențialul de dezvoltare economică. Astfel spus, dacă în termeni sociali, Brexitul este pare cea mai grea lovitură pentru Marea Britanie, din punct de vedere financiar, Regatul depinde de accesul la piața unică europeană. „Ieșirea definitivă a Marii Britanii de pe piața Uniunii Europene după desprinderea țării de Blocul comunitar riscă să genereze pierderi de 66 de miliarde de lire pe an pentru economia britanică, iar PIB-ul ar scădea cu aproape 10%” informează aceași sursă. Important de știut este faptul că și până să organizeze referendumul Brexit-ului, Marea Britanie avea acces la piața unică europeană dar tot trebuie să cotizeze cu 9,6 miliarde de lire anual. Astfel, Regatul Unit are de ales înter două opțiuni: să iasă din Uniunea Europeană și să piardă accesul la piața unică europeană, afectând dramatic economic țării sau, să mențină decizia de a părăsi blocul comunitar dar să plătească bugetului european pentru a beneficia de aceași libertate de desfacere a producției. De parcă, cu fiecare zi în care se încearcă noi motive pentru a-i face pe britanici să regrete decizia luată, Marea Britanie simte o oarecare „răzbunare” din partea Uniunii Europene. Cu fiecare zi, cu altă declarație și alte atitudini împotriva celui care i-a „trădat” misiunea Uniunii Europene de după Brexit pare a fi să destrame Marea Britanie. Dorind să facă din situația britanicilor un exemplu pentru toate celelalte state membre rămase, blocul comunitar uită că în spatele oricăror decizii politice se află milioane de oameni nevinovați, ale căror nevoi trebuie hrănite la timp.
